Etnobotanicele si efectele lor nimicitoare asupra organismul

Plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele lor, similare unor droguri usoare, au ajuns s� se reg�seasc� printre �ingredientele� de baz� ale petrecerilor tinerilor. Pentru c� �i elibereaz� de emotii, de inhibitii sau tristete si �i trimit �n �al nou�lea cer�, din ce �n ce mai multi tineri au devenit clienti fideli ai magazinelor de plante psihotrope. Ce nu stiu tinerii curiosi este faptul c� aceste substante au efecte devastatoare asupra organismului, degradarea fizic� si psihic� instal�ndu-se �n trei luni de la �nceperea consumului.

Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimb�ri �n ceea ce priveste modul de g�ndire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaz�. Plante etnobotanice au efecte simlare drogurilor, inhib� emisfera cerebral� st�ng�, unde se g�sesc functiile ce tin de rationalitate, si activeaz� emisfer� cerebral� dreapt�, a c�rei functie este intuitia. Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind �n special perturb�ri ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba p�n� la instalarea halucinatiilor, adic� la modificarea realit�tii. Aproape 98% din produsele etnobotanice v�ndute �n magazinele de profil prezint� pericol pentru s�n�tate, fiind vorba de plante cu efect halucinogen, dar si de plante obisnuite, stropite cu substante interzise. Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic �n societ�tile occidentale moderne. Principalii consumatori de produse etnobotanice din Rom�nia sunt adolescenti sau adulti tineri, iar �n cazul celor care au �nceput s� consume produse etnobotanice s-a constatat o degradare fizic� si psihic� �n trei luni de la �nceperea consumului. Acestea au efect mult mai puternic dec�t drogurile. �n urm� consumului, tinerii devin dependenti at�t fizic, c�t si psihic de acestea.

Ce contin plantele etnobotanice?

Teoretic, sunt amestecuri de plante. Practic, �n urma unor teste foarte am�nuntite, scumpe si dificil de interpretat, s-au descoperit diverse substante (pe l�ng� cele naturale), cum ar fi substante �nrudite cu THC (din marijuana) sau PEA (fenetilamina – din care pot deriv� �ntregi grupe de substante psihoactive). Pe l�ng� aceste ingrediente, s-au descoperit impurit�ti si diverse substante chimice cu potential toxic (ftalati). De asemenea, o doz� poate contine cantit�ti variabile de substante active si contaminanti, f�c�nd s� creasc� riscul de supradoz�. Chiar dac� ar fi 100% din plante, nu ar �nseamn� c� sunt s�n�toase sau c� pot fi luate de orice individ.

Cine le fabrica?

Aparent sunt produse din plante; �n realitate, ingredientele active sunt amestecate �n mixtul de plante pentru a face aproape imposibil� detectarea, chiar si la cele mai performante teste. Este ca si cum ai ascunde un ac, dar nu �n carul cu f�n, ci �ntr-un car cu ace. Este evident c� astfel de substante sunt fabricate �n laboratoare foarte bine dotate si exist� probabil doar c�teva �n lume capabile de acest lucru.

Ce efect au?

�ti induc st�ri foarte intense de bucurie, empatie, dragoste, energie, excitatie sexual�. Evident, aceste st�ri sunt ceva fals; este ca si cum ai pune un motor de rachet� pe o biciclet�. Pe c�t de sus urci c�nd iei aceste droguri, pe at�t de jos vei c�dea atunci c�nd efectul trece. Efectul depinde de doz�, persoan� care �l foloseste, alte droguri folosite anterior sau �n acelasi timp, starea psihic� si fizic� din momentul administr�rii etc.. Efectele etonobotanicelor se �mpart �n trei categorii: imediate, cronice si de supradozaj. Plantele etnobotanice halucinogene pot actiona asupra organismului �n diverse moduri. Pe termen scurt, persoana care a utilizat acest produse poatre resimti diverse efecte fizice: – Senzatie de great� si v�rs�turi; – �ncetinirea ritmului cardiac; – Hipotensiune arterial�; – Hipertermie (transpiratie excesiv�); – Dilatarea pupilelor; – Tremur�turi ale corpului. Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope sunt: – R�s f�r� motiv, euforie, relaxare; – Imposibilitatea de a se concentra, probleme de rationament logic; – Iluzii senzoriale; – Distorsiuni spatio-temporale; – Halucinatii; – Viziuni autoscopice (iluzia de iesire din corp); – Senzatia de moarte iminent�; – Rememorarea amintirilor uitate; – Senzatie de omniscient� (persoan� se crede atotcunosc�toare), clarviziuni; – Sentiment de depersonalizare; – Fric�, angoas�, tristete, paranoia etc.

Care sunt riscurile?

Ca la orice drog, exist� cel putin trei categorii de riscuri: 1) riscul derivat din efectul propriu-zis: senzatia pl�cut� este data de o tulburare masiv� a func- tion�rii sistemelor de neurotransmit�tori, care pot las� sechele pe termen lung si pot distruge, �n timp, zone �ntregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacit�tii de a simti pl�cere f�r� ajutorul drogului, asupra concentr�rii, memoriei, atentiei. Rezult� depresie, iritabilitate, lips� de vointa, pierderi de memorie. 2) Riscul dat de toxicitatea substantelor contaminante (r�mase din procesul de productie sau ascundere a substantelor active). Pot induce at�t tulbur�ri psihice, dar si boli cum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, pl�m�ni, distrugerea echilibrului hormonal. 3) Tulbur�rile de personalitate ap�rute la uzul cronic (regulat) al acestor substante. Sunt foarte putine persoane capabile s� controleze aceste substante si s� nu fac� abuz de ele. Chiar si la cineva care crede c� �stie ce face� exist� riscul c� unele efecte s� r�m�n� pe termen lung sau chiar pe viat�.

Psihoterapia, esentiala �n procesul de vindecare

Persoana care a decis s� renunte la droguri trebuie apoi s� apeleze la un consult psihiatric de specialitate si chiar toxicologic. La un centru antidrog se poate stabili dac� respectivul consumator are nevoie de dezintoxicare si unde anume ar trebui s� se �nt�mple asta. Partea cea mai dificil� a tratamentului este reprezentat� de �resetarea comportamentului�. �Este foarte dificil aici, pentru c� pacientul are nevoie de o motivatie care este subiectiv�, pentru fiecare poate fi altceva. Este nevoie de psihoterapie sustinut�, pentru o perioad� c�t mai mare de timp. De asemenea, pacientul are nevoie de un grup de suport, format de cele mai multe ori de familie, de prieteni, repere de care el se ag�t� si care �l vor sustine �n demersul sau�, spune dr. Radu Andrei, seful Clinicii de Drogodependenti de la Spitalul de Psihiatrie �Socola�. Urmeaz� perioad� de mentinere a st�rii de abstinent�. Aici sunt mai multe stadii prin care trec dependentii de droguri. Unii nu-si recunosc problema si cred c� o pot controla singuri, altii �si dau seama cumva c� ceva este �n neregul�, dar nu se pot hot�r� s� schimbe ceva. Urmeaz� un stadiu al actiunii c�nd dependentul ia m�suri pentru modificarea situatiei, iar ultimul stadiu este cel al mentinerii. Medicii spun c� orice dependent de droguri care vrea s� renunte la acest viciu are nevoie de un plan pe termen lung, pentru c�, de-a lungul timpului, se va �nt�lni cu nenum�rate ocazii �n care poate s� alunece din nou pe panta drogurilor �ntr-un moment de r�t�cire sau chiar s� recad� �n aceast� patim� �n momentul �n care reia consumul. �Comportamentul nu este doar condi- tionat biologic, �n cea mai mare parte e �nv�tat de la modele din jur. �i va fi foarte greu pacientului si va avea nevoie de mult timp s� se refac�, �ns� dac� motivatia lui este suficient de puternic� atunci va reusi�, a mai spus medicul citat.

Etnobotanicele, �poarta� c�tre adev�ratele droguri

Tulbur�ri digestive, lipsa poftei de m�ncare, hipertensiune, great� sau tremur. Par simptomele unei r�celi, dar sunt numai c�teva dintre semnele care �l pot da de gol pe un consumator de produse etnobotanice. Medicii �nc� nu au g�sit un r�spuns clar pentru depistarea unui dependent, din cauza faptului c� �n fiecare zi apar pe piat� noi substante sintetice, care pun viata tinerilor �n pericol. Unul dintre cei mai aprigi lupt�tori �mpotriva consumului de droguri, presedintele Centrului International Antidrog si pentru Drepturile Omului (CIADO), Constantin B�l�ceanu-Stolnici, sustine c� o problem� major� este faptul c� putini consumatori recunosc c� folosesc etnobotanice. �Sunt foarte greu de depistat, ei nu recunosc imediat, ci doar dup� ce se �nr�ut�teste situatia. Astfel, familia nu �si poate da seama. Medicii, de asemenea. Sunt peste 3.000 de substante puse �n v�nzare, iar simptomele pot fi la fel de numeroase. Nu e ca �n cazul consumului de heroin�, de exemplu�, a spus academicianul. Practic, din cauza faptului c� simptomele pot fi asem�n�toare cu cele ale unei r�celi banale, medicii nu �si pot da seama de faptul c� acestia consum� astfel de substante, iar medicamentatia prescris� nu le va fi de mare ajutor �n plus, consumul de etnobotanice este �poarta� c�tre drogurile grele. �Aceste produse deschid apetitul pentru heroin� sau cocain�. Este doar un pas. Omul se va deteriora, �n timp, din toate punctele de vedere�, a ad�ugat B�l�ceanu-Stolnici.