Episcopul Husilor Mitrofan si Constantin Br�ncoveanu

Dup� �ntemeierea Eparhiei Husilor, la 1598, de c�tre domnul Ieremia Movil� si mitropolitul Gheorghe Movil�, scaunul episcopal a fost ocupat �n secolul al XVII-lea de ierarhi c�rturari, cu contributii majore �n istoria culturii nationale, cum ar fi Dosoftei (1658-1660) si Mitrofan (1682-1686), ultimul fiind numit, pentru meritele sale, Episcop de Buz�u de c�tre Constantin Br�ncoveanu.

�nsemnarea din �Psaltirea slavo-rom�n�, tip� rit� la 1680 de mitropolitul Dosoftei, ne indic� vietuirea ieromonahului Mitrofan la m�n�stirea Bisericani, unde, potrivit istoricului Nicole Iorga, ar fi fost egumen. Chemat la Iasi de Mitropolitul Dosoftei, Mitrofan �si d� concursul la tip�rirea c�rtilor �Psaltirea de�nteles� (slavo-rom�n�), 1680, �Molitfelnic de�nt�les�, 1681, si �Viata si petrecerea svintilor�, 1682-1686 (un exemplar se p�streaz� la Muzeul Eparhial din Husi). Printre ucenicii lui Mitrofan se num�r� Pavel, Ursul si Andrei. Cu sprijinul financiar a lui Gheorghe Duca, domnul care dorea �s� str�luceasc� ca si Vasile Lupu … tat�l s�u sufletesc� si la initiativa Patriarhului Dosithei al Ierusalimului, este �nfiin- tat� tipografia greceasc� de la m�n�stirea Cet�tuia, �prima �n care a �nceput s� se tip�- reasc� c�rti grecesti pentru Orientul ortodox�, a c�rei organizare si conducere a revenit ieromonahului Mitrofan, care �nv�tase mestesugul tiparului �n tinerete cu �mare osteneal�. La Cet�tuia sunt tip�rite c�rti precum ��nt�mpinare contra primatului papei� de patriarhul Nectarie (1682), �Contra ereziilor� de Simion fost mitropolit al Tesalonicului (1683) si �Explicarea r�nduielii bisericesti�, de Marcu, fost mitropolit al Efesului (1683). La sf�rsitul c�rtii lui Simion, fostul mitropolit din Tesalonic, se noteaz�: �S-a tip�rit �n Iasii Moldovei, cu cheltuiala a prea �ntru toate str�lucitului, a prea piosului si prea m�ritului domnitor a toat� Moldovlahia. Cu �ngrijirea si �ndreptarea a prea �nv�tatului Ioan Molivd Perinteanul, de prea iubitorul de Dumnezeu Episcop al Husilor chir Mitrofan, �n anul 1683�. La sf�rsitul anului 1682 ajunge Episcop de Husi, cu sprijinul Mitropolitului Dosoftei, prima atestare documentar� ca ierarh fiind din 11 ianuarie 1683. Cea mai mare parte a timpului era petrecut� de Episcopul Mitrofan la Iasi pentru supravegherea lucr�rilor de tipografie si asigurarea corecturilor necesare tip�ririi c�rtilor. Evolutia Bisericii Moldovei este influentat� �n a doua jum�tate a secolului al XVII-lea de r�zboaiele polono-otomane, desele schimb�ri de domni si ierarhi, plecarea �n Polonia a mitropolitului Dosoftei �n 1686, c�nd �ntreaga Moldov� a fost jefuit� de lesi, cazaci si moldovenii pribegi, acum g�sindu-si sf�rsitul si Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu. Mitrofan a pribegit �n Tara Rom�neasc� de teama domnului Constantin Cantemir, dup� fuga mitropolitului Dosoftei, al c�rui adept si sustin�tor era. La 25 mai 1686 semna ca martor la �ntocmirea unui act. Probabil c� a p�r�sit Moldova �n august 1686. Episcopul Mitrofan al Husilor si vornicul de poart� Buta realizeaz� m�rturia hotarnic� a mosiilor domnului Constantin Cantemir, adeverit� de marii boieri din 15 decembrie 1689 (s� fie data copiat� gresit �n condica Asaki?). Fugit �n Tara Rom�neasc�, Mitrofan s-a pus �n slujba domnilor Serban Cantacuzino (1678- 1688) si Constantin Br�ncoveanu (1688-1714). Mediul din Tara Rom�neasc� �n care a vietuit Mitrofan era propice dezvolt�rii culturii. Constantin Br�ncoveanu s-a �nconjurat cu oameni de cultur�, dintre care amintim pe Anton Maria del Chiaro, Iacob Pylarino, Gheorghe Maiota, Ioan Avramios, Dositei si Hrisant Notaras ai Ierusalimului, Gherasim Paladas al Alexandriei, Atanasie Dabbas al Antiohiei, Sevastos Chimenitul din Trapezunt, stolnicul Constantin Cantacuzino, fratii Radu si Serban Greceanu, cronicarul Radu Popescu si altii. Priceperea sa �l propulseaz� la conducerea tipografiei domnesti din Bucuresti, unde se tip�reste pentru prima oar� �n limba rom�n� �Biblia � lui Serban Cantacuzino (�nceput� la 5 noiembrie 1687 si terminat� �n septembrie 1688), urmat� de ��nt�mpinare la principiile catolice si la chestiunile lui Ciril Lucaris� de Meletie Sirigul, �Manual �mpotriva r�t�cirii calvine� de Dositei al Ierusalimului (1690) si �M�rg�ritarele (cuv�nt� rile) Sf�ntului Ioan Gur� de Aur� (1691). Remarc�m c� traducerea Sfintei Scripturi a fost realizat� Nicolae Milescu Sp�tarul (c.1636-1708), revizuit� si �ndreptat� de c�tre Dosoftei, pe c�nd era Episcop de Roman, numele celor doi nefiind mentionate. Traducerea lui Nicolae Milescu Sp�tarul a fost �ndreptat� de fratii Greceanu. Pe ultima pagin� a �Bibliei� de la Bucuresti (1688), se poate citi: �A totu mesters ugul Tipografiei si �ndirept�rii cuvinteloru rum�nesti ostenitoriu, de Dumnez�u iubitoriulu Mitrofanu Episcopulu de Husi�, iar la sf�rsitul lucr�rii Sf�ntului Ioan Gur� de Aur, tradus� de fratii Radu si Serban Greceanu, avem �nsemnarea: �La a tot mestesugul lucrului al acestii sfinte c�rti si al diorthosirii limbii rum�nesti, primitoriul de osteninte Mitrofan proin Episcopu Husskii�. La 10 iunie 1691, Mitrofan, fostul ierarh de la Husi, a fost ales cu sprijinul lui Constantin Br�ncoveanu Episcop de Buz�u, unde p�storeste p�n� la obstescul sf�rsit �n 1702. De la Mitrofan va �nv�ta mestesugul tiparului smeritul c�lug�r Antim Ivireanul, adus ca mirean de Constantin Br�ncoveanu de la Constantinopol si care va primi conducerea tipografiei din Bucuresti. Antim Ivireanul ajunge Episcop de R�mnic si Mitropolit al Ungrovlahiei si a pus o nou� temelie limbii noastre bisericesti, �nteleas� si folosit� p�n� ast�zi. Ca si marele s�u binef�c�tor Constantin Br�ncoveanu, Antim Ivireanul a suferit moarte de martir �n 1716, fiind omor�t de turci iar trupul s�u aruncat de ucigasi �ntr-un r�u din Bulgaria. Beneficiind de sprijinul lui Constantin Br�ncoveanu �nfiinteaz� tipografia domneasc� de la Buz�u unde tip�reste: �Pravoslavnica M�rturisire� a lui Petru Movil�, prima traducere �n limba rom�n� (1691), cele 12 Minee (1698), care v�d pentru prima oar� lumina tiparului �n spa- tiul rom�nesc, �Evhologhionul� (1699 si 1701), �Octoihul� (1700), �Triodul� (1700), �Penticostar� (1701), �Psaltirea� (1701), �Liturghierul� (1702), ��nv�t�tura preotilor pe scurt, de sapte taine ale Bisericii, cu drepte dovediri din pravila Sfintilor P�rinti� (1702). Semneaz� numeroase prefete, realizeaz� traduceri, ctitoreste schitul Bontesti (Vrancea), a fost un precursor al introducerii definitive a limbii rom�ne �n biseric�. �n c�rtile tip�rite este reprodus� stema T�rii Rom�nesti si sunt �nchinate stihuri politice domnului Constantin Br�ncoveanu, cum ar fi cele din �Mineiul lunii lui septemvrie� (1698), pe care le red�m �n continuare: �Semn strasnicu si arm� la r�zboiu pre tare / Den ceriu fu ar�tat o minune mare. / O cruce de stele pre ceriu �nsemnat� / Marelui Constantin H(ristos) �i arat� / Cu slove �nprejuru scrise r�mlenesti: / Pe toti vr�jmasii t�i s�-i biruesti. / Acum si Corbulu �nc� o arat� / Domnului Constantin �ntr-aciast� dat�, / D�ndu-i lui putere cu n�dejde bun�, Ca s� st�p�neasc�, c�-i de vit� bun�. Prin marile lui merite, munca st�ruitoare depus� �n slujba bisericii, ogorul tip�riturilor si a T�rii, formarea de ucenici, cel mai celebru fiind Antim Ivireanul, crearea unei scoli de tipografi, introducerea limbii rom�ne �n Biseric�, Mitrofan, Episcopul Husului si al Buz�ului a scris o pagin� nepieritoare �n istoria rom�nilor al�turi de protectorul s�u Constantin Br�ncoveanu, domnul martir canonizat de Biserica Ortodox� Rom�n� �mpreun� cu fiii s�i. A dat preotilor Tipicul �n limba rom�n� iar credinciosilor Sinaxarele. �nnoirea Episcopului Mitrofan a fost explicat� de Mitropolitul Teodosie �n prefata de la �Minee�: �Preotii nostri de pre la sate nicidecum �nteleg�nd limba aceea (slavona – n.a), r�nduielile Bisericii nu erau f�cute deplin, nici vietile sfintilor se citeau, ascult�torii ne�nteleg�nd�. Initiativa sa va birui p�n� la urm�. �n locul diverselor c�rti de slujb� s-a dat la tipar un singur r�nd de c�rti asezate dup� cele mai sigure texte grecesti si av�nd indicatii de folos. Realiz�rile sale st�rnesc cuv�ntul de admiratie a ierarhului c�rturar Melchisedec Stef�nescu, fost profesor, rector de seminar si Locotenent de Episcop la Husi, autorul lucr�rii �Cronica Husilor si a Episcopiei cu aseminea numire (1869)�.

Costin Clit