Datoriile, virusul care �ucide� spitalele!

Spitalele judetului Vaslui sufer� de o boal� cumplit�: arieratele! Datoriile dau mari b�t�i de cap conducerilor unit�tilor sanitare, finantarea activit�tilor zilnice devenind o operatiune extrem de dificil�. Pentru a putea acoperi pl�tile cotidiene si datoriile, bugetul lunar al spitalelor din judet ar trebui majorat la 10,5 milioane lei. �ns� executia bugetar� a economiei locale este departe de o astfel de performant�. �n timp ce sistemul sanitar cheltuieste 22 milioane de lei, colect�rile la bugetul de s�n�tate sunt de 10 milioane lei.

Datoriile acumulate �n ultimii ani provoac� probleme majore unit�tilor sanitare din judetul Vaslui. Plata arieratelor afecteaz� finantarea activit�tii cotidiene a spitalelor, singura solutie pentru dep�sirea situatiei fiind o majorare a resurselor financiare alocate. Simona Polak, presedintele-director general al Casei Judetene de Asigur�ri de S�n�tate (CJAS) Vaslui, spune c�, �n ceea ce priveste spitalele din judetul Vaslui, finant�rile ar trebui crescute cu un procent cuprins �ntre 7 si 8% peste nivelul de acum. Mai exact, dac� �n prezent spitalele beneficiaz� lunar de 9,8 milioane de lei, o alocare majorat� la 10,5 milioane de lei ar rezolva complet lipsa de finantare �n plan local. „Un buget pentru spitale �n valoare de 10,5 milioane de lei ar fi foarte, foarte bun pentru spitale. Cu acesti bani, s-ar finanta necesarul zilnic si s-ar mai achita si din datoriile existente. Asta �i „omoar�” pe cei din spitale, arieratele! Cum banii pe care �i primesc acum s-ar descurca, �ns� au r�mas datorii din urm�, care trebuie pl�tite”, a spus Simona Polak. Mai mult, situatia economic� critic� din judetul Vaslui, num�rul tot mai mic al angajatorilor, dar si al angajatilor se reflect� direct �n colect�rile de venituri la bugetul de s�n�tate. Astfel, dac� contributia lunar� a judetului Vaslui la bugetul de s�n�tate se ridic� la suma de 10 milioane de lei, cheltuielile din sistemul sanitar sunt de 22 – 23 milioane de lei. „Banii sunt luati din alt� parte, vin de la alte judete. Avem putini angajati si angajatori si, atunci, cine s� mai pl�teasc�?! Sunt judete cu putere economic�, care vireaz� mai multe fonduri la s�n�tate dec�t cheltuiesc”, a explicat Simona Polak.

Vasluienii trebuie sa se consulte

Din fericire, fondurile virate �n prezent �n judetul Vaslui sunt insuficiente doar pe segmentul unit�tilor spitalicesti. �n schimb, sumele alocate sunt �ndestul�- toare pentru acoperirea pl�tii analizelor medicale, precum si a activit�tztilor medicale paraclinice. De asemenea, �n ultima perioad�, s-a reusit acoperirea cu medici a tuturor specialit�tilor, singurul serviciu deficitar la nivelul judetului fiind cardiologia. C�t priveste medicii de familie, num�rul acestora este optim at�t �n mediul urban, c�t si �n cel rural. Astfel, �n centrele urbane activeaz� 75 de medici de familie, �n timp ce �n comunit�tile rurale sunt �nregistrati 103 medici de familie. „La Vaslui mai avem un loc liber pentru un medic de familie, iar la tar� mai sunt libere doar dou� – trei locuri. La aceast� dat� �n municipiul Vaslui avem 28 de farmacii, �n B�rlad, 19, �n Husi, 10, la Negresti, 3 farmacii, iar �n Murgeni, o farmacie. Restul farmaciilor sunt deschise �n mediul rural”, a mai spus Simona Polak. Toat� aceast� infrastructur� sanitar� trebuie s� fac� fat� unei populatii tot mai bolnave, �n special afectiunile grave av�nd o frecvent� tot mai mare �n r�ndul vasluienilor. „Starea de s�n�tate a populatiei nu este bun�. Programele nationale pe oncologie si diabet cresc �ngrijor�tor. Sunt multi oameni care se consult� si nu au nimic, multi oameni nu se consult� si ar trebui s� o fac�. Legislatia prevede ca persoanele care au v�rsta de peste 40 de ani s� merg� anual la un control, iar cei cu v�rsta sub 40 de ani s� mearg� la un consult medical o dat� la trei ani. �ns�, nu se va �nt�mpla asa, p�n� nu �l oblig� cineva”, a conchis Simona Polak.