Satul Pognesti, comuna Stnilesti, judetul Vaslui a constituit obiectul cercetrilor recente si pertinente ale istoricului Stefan Plugaru, puse n valoare n dou lucrri istorice, anume „Privire n oglind: Pognestii din dreapta si din stnga rului Prut – file de istorie”, Iasi, Editura Fundatiei Academice AXIS, 2007 si „Stnilesti Trecut si prezent pe valea Prutului Mijlociu”, Rmnicu Srat, Editura Rafet, 2011. n prima lucrare, dedicat satelor Pognesti din stnga si dreapta Prutului, la pagina 186, Stefan Plugaru aminteste pe nvttorul Dumitru Chiritoiu, care se „pare c a redactat o monografie a satului Pognesti – cel din dreapta Prutului – lucrare bazat, conform notelor, pe documente obtinute de la btrnii satului si date furnizate de Primrie. Din pcate, nu cunoastem continutul si nici dac aceast lucrare mai exist undeva”. n timpul cercetrilor pe care le-am efectuat n Arhivele Nationale Istorice Centrale am descoperit manuscrisul lucrrii nvttorului Dumitru Chiritoiu, cu titlul „Monografia satului Pognesti din judetul Flciu” (p. 41-71), bazat pe informatiile si documentele oferite de primrie sau culese de la oamenii btrni din sat, din care descoperim mai ales lumea rural pognestean de la mijlocul veacului trecut, nsotit si de fotografii ale vremii, pe care le punem la dispozitia celor interesati. Supozitia lui Stefan Plugaru din lucrarea amintit a devenit astfel o certitudine. n descrierea geografic a asezrii de pe malul Prutului autorul aminteste sirul de movile, despre care „se spune c serveau pe vremuri ca puncte de observare, de unde pliesii voievozilor moldoveni ddeau de veste despre intrarea vrjmasilor n tar. Chiar si n vara anului trecut, cnd s-a nceput Rzboiul Sfnt (22 iunie 1941 – N.A.) pentru dezrobirea fratilor nostri basarabeni, tot pe aceste movile bravii nostri ostasi si-au instalat posturile de observatie, putnd urmri astfel cu usurint efectul focului artileriei noastre asupra ntriturilor inamicului, care ne pngrise pmntul scump, lsat nou mostenire de strmosi”. Despre movila Rbiei de la Rsesti crede, eronat, c adposteste mormntul fiicei unui pas turc. Locuitorii satului Pognesti erau la 1941 romni, exceptie face prezenta unui grec a crui copiii erau romnizati. Evolutia natalittii n perioada 1936-1942 arta n felul urmtor: 36 nasteri (1937), 57 (1937), 48 (1938), 53 (1939), 48 (1940), 36 (1941) si 2 (1942, pn n februarie), iar a cstoriilor: 3 (1936), 5 (1937), 8 (1938), 4 (1939), 8 (1940), 7 (1941) si 2 (1942). Interesant este evolutia divorturilor: cte unul n anii 1936, 1938, 1940, 1942 si niciunul n anii 1937, 1939 si 1941 (anii fr sot). Satul Pognesti era legat prin cile de comunicatie (drumuri) de Basarabia (cel mai frecventat), care trecea prin mijlocul satului si se ndrepta ctre Husi, apoi de satele Gura Vii, Stnilesti si Ghermnesti. Drumurile erau la 1941 nepietruite, iar cele care strbteau satul Pognesti erau nguste. Gospodriile locuitorilor erau asezate n mare parte pe deal, cele din vale fiind expuse inundatiilor. Asezarea caselor era neregulat. Curtile erau mprejmuite cu garduri de scndur sau nuiele. Marea majoritate a caselor erau asezate cu fata la rsrit, se ntlneau si cu fata spre miazzi. Distanta ntre ele era apreciat de nvttorul Dumitru Chiritoiu la 200-300 de metri. Casele locuitorilor erau n plin rzboi „mari si ncptoare, bine ngrijite, impresionnd” pe vizitatorii satului, cldite din vltuci, acoperite cu stuf majoritatea, putine cu tabl si tigl. La majoritatea locuitorilor au fost nlocuite lavitele, folosite si pentru dormit, cu paturile din lemn. Obiectele si lucrurile de calitate sunt depozitate ntr-o camer spatioas si curat. Din case nu lipsesc icoanele si candelele, peretii sunt mpodobiti cu covoare, pe jos levicere mici si nguste. Vasele sunt pstrate n dulapuri mici. n ograd ntlnim ocolul vitelor, sura pentru adpostul vitelor, cosrul de porumb, sopronul pentru uneltele agricole, beciul pentru depozitat zarzavaturile si butoaiele de vin, iar n lipsa lui zmnicul (o groap mare n pmnt, acoperit). Meniul obisnuit al pognestenilor l constituie mmliga, borsul de cartofi sau fasole n zilele de post sau din carne de pasre si peste n rest. Carnea de vit sau porc se consuma foarte rar. Mncarea era servit pe msute mici cu trei picioare, membrii familiei stnd n jurul ei pe scaune mici. „Mncau toti dintr-o strachin mare, asezat la mijloc, cu linguri de lemn. / La srbtori, sau cnd sunt si strini la mas, mncarea se serveste si n farfurii, pentru fiecare n parte si pe o mas mai mare”. Pelagra nc se mai manifesta izolat n 1941- 1942. „Pentru nvelit au oghialuri, cu cearsafuri, iar pernele (sunt) fcute din puf, cu fete de stamb alb”. Anterior anului 1864, vtavul Neculai, un locuitor istet din Pognesti, ar fi luat n arend mosiile Toporul si Cioara din stnga Prutului (prin tratatul de la Paris din 1856, judetele Cahul, Ismail si Bolgrad revenise la Moldova de sub stpnirea tarist), unde vor merge la munc constenii si, lipsiti de pmnt, si vor obtine venituri mbucurtoare. Prin legea rural a domnitorului Alexandru Ioan Cuza nsotit de proclamatia sa din 14 august 1864 cei 72 de clcasi din Pognesti au fost mproprietriti cu pmnt, moment al nceputului prosperittii n rndurile lor. Locuitorii beneficiaz de noi mproprietriri 1n 1879 la „Galbena” si n 1889 la „Cotul Stejarului”. n 1918 a fost expropriat mosia boierului Codrescu, care o cumprase de la mostenitorii lui Dimitrie Castroian. Boierul Codrescu, n urma unui mprumut neachitat, a cedat mosia pe seama „Bncii Generale Romne”, „strin de stat”. O parte a mosiei (100 ha) a fost expropriat si rezervat ca „lot zootehnic”, ulterior devenind ferma Camerei Agricole a judetului Flciu. Restul mosiei a fost mprtit spre mproprietrire locuitorilor din Pognesti si Stnilesti. Curtea boierului Dimitrie Castroian devine sediul fermei Camerei de Agricultur a judetului Flciu. Cldirea fermei era nconjurat la 1941 de o livad frumoas. Vechii curti i s-au adugat n timp un grajd model si remizele pentru uneltele agricole. Lng ferm era n constructie cldirea cminului cultural „Mihail Koglniceanu”, nfiintat n 1936, (se ridicase un metru pe vertical pn la 1941-1942), ale crei lucrri stagnase din cauza rzboiului. ntre 1908 si 1918 a functionat n Pognesti o Cooperativ Agricol si o Obste de Arendare, ambele conduse de nvttori, iar dup 1918 s-au nfiintat Banca Popular si Cooperativa „Mihai Viteazul”, „care a luat n arend pduri si mosii pentru exploatare, contribuind astfel mult la mbunttirea strii materiale a locuitorilor”, cele dou institutii ncetndu-si activitatea dup 8-10 ani. La poalele dealurilor din partea de apus a satului erau cultivate cerealele, precum porumb, gru, ovz, secar, floarea soarelui si altele, iar pe culmile lor vita de vie. Pmntul este de culoare neagr-cafenie, cu exceptia coastei, argiloas, nisipoas si pietroas. De altfel la adncimea de doi metri se gsea piatr „provenit din depunerea melcilor si scoicilor din strvechi timpuri, aceasta fiind o mrturie c albia Prutului ajungea cndva pn la aceste dealuri”. n partea de rsrit a satului se ntindea sesul, n parte cultivat cu cereale, sau servea ca izlaz vitelor si oilor, ce se gseau ntr-un numr foarte mare. Toti gospodarii din satul Pognesti detineau loturi cultivate cu vit de vie, fiecare cu crama lui. „Fiind o regiune viticol, toamna mai nu-ti vine s pleci de aici. Pn noaptea se vd focuri pe dealuri si se aud chiuiturile pline de veselie ale flcilor, care petrec mai tot acest anotimp pe la vii. Dar n timpul culesului nu te mai saturi ascultnd cntecele culegtorilor si glumele pline de haz ale btrnilor”. n aceste conditii din satul Pognesti lipseau cu totul crciumile. Vinul era comercializat negustorilor locali sau chiar celor din judetele vecine Flciului. Livezile si pdurile erau aproape inexistente, pomii fructiferi (nuci si pruni) fiind rzleti si plantati n special n grdinile gospodarilor. Lemnele pentru foc erau procurate de la Voloseni sau punctul „Vericeanu”. Inventarul agricol al stenilor din anii 1941-1942 cuprindea: o semntoare, 115 pluguri, 5 vnturtori, 6 masini de btut porumb si 32 de teascuri. Lucrrile agricole erau executate rational, influenta fermei model resimtindu-se de prin 1939 mai ales la adncimea brazdelor de artur. Cresterea animalelor domestice domina mediul rural. Vitele sunt adpostite n timpul iernilor n „suri” construite din pmnt, acoperite cu stuf, fr usi si ferestre sau podite cu lemn. Domin cresterea boilor moldovenesti si a vitelor. n numr destul de mare sunt crescute si ovinele, surs important de hran si mbrcminte. Inventarul animalier era structurat n 1941 n felul urmtor: 900 oi, 35 berbeci, 280 boi de munc, 40 de cai, 8 mnji, 35 porci mari, 27 scroafe, 3000 gini, 500 rate si 400 gste. Gospodinele practic mai ales n timpul iernii industria casnic: prelucrarea lnii, cnepii si a inului. Dumitru Chiritoiu eviden- tiaz practica tesutului si confectionarea mbrcmintei de gospodinele satului, obicei care nu dispruse cu desvrsire la 1941- 1942. Stofele „proaste” importate din lumea urban dominau. Gospodarii si gospodinele se mbrcau cu haine de oras, cu „tieturi drepte”. „Femeile mai n vrst poart fuste lungi si crete, de culoare nchis. / O parte din fetele mari au prins gustul de a-si face din pnz de cas costume populare, n urma struintelor depuse de nvttoarea din sat, care a reusit ca la cursurile complimentare s confectioneze costume nationale pentru mai multe serii de fete. Prin frumusetea lor au fcut si pe alte fete mari s-si fac asemenea costume. Nu se poate spune acelasi lucru si de costumele nationale brbtesti, care nu se gsesc n acest sat”. Clcile organizate n timpul iernii reunesc tinerele fete „pentru trasul lnii, cnepii si alesul covoarelor. Modelele pentru covoare sunt luate de pe covoarele vechi, avnd pe margini motive nationale, flori si altele”. Din zestrea fetelor nu lipsesc covoarele simple, pichirile, sacii de cas si „flanelele” brbtesti. Unii locuitori confectionau cosuri din nuiele, papur si rogojini. n 1941 ntlnim n satul Pognesti 3 lemnari, 2 dogari, 3 fierari, 4 croitori si un cizmar. Practicarea meseriilor era afectat de apropierea satului de orasul Husi, care oferea alte posibilitti de natur financiar. Comertul era prezent prin debitul de buturi spirtoase ce apartinea lui Costic Oancea, unde erau oferite diverse produse, bcnia lui C. Erscu, prin care se comercializa si pestele n colaborare cu Neculai Blan. Apicultura era aproape inexistent, desi au detinut prisci preotul satului, nvttorul si un locuitor. Se gseau 30 de stupi sistematici si 60 primitivi. n 1941-1942 problema apei potabile nu era rezolvat n satul Pognesti. Erau folosite fntnile din partea de rsrit a satului, nengrijite, pietruite, cu budi de lemn. Fntnile cu ap de but erau considerate cele ale lui Roman, Croitoru si Bordeianu. Fntnile erau prevzute cu cumpene sau crlige pentru scoaterea gletilor cu ap. Fiecare locuitor venea la fntn cu „cldarea sau cofa lui”. Autorittile nu au reusit amenajarea fntnilor model. n timpul verilor secetoase si clduroase Prutetul seca cu totul. Bltile din partea de sud a satului constituiau „un izvor permanent de hran si de cstig, cci sunt foarte abundente n peste, pe care locuitorii l prind pentru nevoile lor casnice sau pentru al vinde la trg”. Exploatarea rational a resurselor piscicole si folosirea instrumentelor de pescuit moderne si adecvate au fost ncercate prin grija cminului cultural „Mihail Koglniceanu” din localitate si de Camera Agricol din Husi. Postul sanitar din comuna Pognesti a fost nfiintat n 1939, fiind deservit cu competent de Dnil Tomsa. Sediul circumscriptiei medicale se afla la Stnilesti, unde si desfsura activitatea o „domnisoar doctor”. Prin cminul cultural se dorea organizarea unei farmacii stesti.
Costin Clit
Bibliografie
DANIC, Fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 588 / 1942, f. 41-71.
