Cea mai ntlnit modalitate de a renunta la fumat, cea fr asistent, este departe de a avea succes. Potrivit specialistilor, sansele de reusit se pot dubla sau chiar tripla dac se apeleaz la asistent n timpul procesului de renuntat la fumat. mbucurtor este faptul c numrul romnilor interesati s renunte la fumat s-a mrit de cinci ori n luna mai, fat de media primelor trei luni ale anului, arat datele liniei Tel Verde Stop Fumat, potrivit crora cea mai important crestere, din acest punct de vedere, s-a nregistrat n rndul tinerilor.
Conditia de aur pentru a te lsa de fumat este o combinatie ntre medicin si consiliere”, este de prere Yvonne Hunt, director de program la departamentul de cercetare privind controlul tutunului de la Institutul National de Cancer al Statelor Unite, scrie Business Insider. Exist dou optiuni recunoscute pentru renuntarea la fumat:
Terapii de substituire a nicotinei
Multi fumtori devin dependenti de nicotin, dup care se confrunt cu sevrajul cnd ncearc s renunte. Aceste produse, pe care Hunt le consider cele mai bune pentru cei care fumeaz 10 sau mai multe tigri pe zi, ajut la ameliorarea simptomelor de sevraj prin degajarea de nicotin n organism. Terapiile de substituire a nicotinei pot avea form de plasturi, gume, tablete, inhalatori, spray-uri nazale, deci tot ce rmne de fcut este s alegi ce tip de produs este cel mai confortabil, spune Hunt. De fapt, aceste produse sunt n mod special eficiente cnd sunt combinate. De exemplu, poti purta un plasture de nicotin pentru nivelul de baz de nevoie, iar n cazul unei nevoi puternice de a fuma (cnd toti ceilalti fumeaz sau dac ai obiceiul de a fuma pe drumul spre cas), acela e momentul n care s ti mresti doza de nicotin cu o tablet sau o gum de mestecat. Un farmacist, doctor sau consilier te poate ajuta s determini exact n ce fel s folosesti aceste produse n mod sigur si eficient.
Produse fr nicotin
Denumirile generice pentru aceste tipuri de produse sunt vareniclina si bupropiona, dar sunt cunoscute si sub numele de Chantix, Wellbutrin si Zyban. Acestea ar trebui prescrise de un doctor, care poate determina, cu ajutorul tu, modalitatea de a le combina cu produse cu nicotin. Aceste medicamente actioneaz asupra neurotransmittorilor din creier pentru a bloca anumite sisteme de recompens, inclusiv efectele de recompens ale nicotinei. „Dac cineva le foloseste cnd vrea s renunte la fumat si fumeaz o tigar, nu va simti aceeasi plcere ca n cazul n care nu ar lua aceste medicamente”, explic Hunt. „Acest lucru ajut la reducerea poftei si a dorintei de a fuma”.
Hipnoza, terapia prin laser, acupunctura si tigrile electronice
Din punctul de vedere al cercetrilor stiintitfice si al testelor clinice, acestea nu sunt considerate „tratamente bazate pe dovezi”, spune Yvonne Hunt. Ct despre tigrile electronice, folosite destul de mult n locul modalittilor traditionale de a renunta la fumat, „nu numai c nu stim dac au succes, dar nici mcar nu cunoastem suficient despre ele pentru a sti dac sunt sigure sau nu”. Sfatul lui Hunt este limitarea la metodele care s-au dovedit eficiente pentru a-i ajuta pe fumtori s renunte la viciu: terapii de nlocuire a nicotinei, vareniclina, bupropionul si consilerea. Recomandarea de a alege o combinatie ntre medicamente si consiliere pentru a renunta la fumat este dovedit si de statistici. Potrivit datelor Departamentului pentru Sntate si Servicii Publice din Stat, rata estimat de renuntat la fumat n cadrul celor care au folosit doar medicamente este de 22 la sut, n timp ce n cazul celor care au apelat si la medicamente si la consiliere rata a srit la aproximativ 28 la sut. Asemenea medicamentelor, si consilierea apare sub mai multe forme, cel putin pentru cettenii Statelor Unite:o linie telefonic special, prin care poti vorbi si stabili un plan cu un specialist, sistemul de mesaje prin telefon SmokefreeTXT, sustinut de guvernul SUA, prin care doritorii sunt alertati prin SMS privind trucuri si recomandri pentru renuntarea la viciu, si consilierea fat n fat. Orice modalitate de consiliere pe care o alegi, rezultatele apar n functie de ct efort depui, dar si de ct sustinere primesti, mai mentioneaz Hunt.
Numrul romnilor interesati s renunte la fumat a crescut de cinci ori n luna mai
Peste 300 de fumtori au apelat Tel Vede Stop Fumat pentru a obtine informatii despre Programul National Stop Fumat pe parcursul lunii mai, luna renuntrii la fumat, potrivit coordonatorului Programului National Stop Fumat, medicul Magda Ciobanu. Astfel, pn la 30 mai, 312 persoane au sunat si au primit informatii despre program, n timp ce, n primul trimestru din 2012, media a fost de doar 61,7 apeluri pe lun. Cea mai important crestere a interesului pentru renuntarea la fumat s-a nregistrat, n mai, n rndul persoanelor cu vrsta pn n 30 de ani – 35,8% din totalul apelantilor, fat de 27% n primele trei luni ale anului. Coordonatorul programului Stop Fumat este de prere c explicatia acestor rezultate provine, probabil, din abordarea unui tip nou de comunicare dup 20 aprilie: „social media”. Astfel, pagina de Facebook a programului a fost permanent updatat, forumul de pe pagina web a programului a fost activat si, n plus, au fost implicate n comunicarea despre fumat persoane cunoscute n mediul online si monden. Iar rezultatele, spune dr. Ciobanu, se pot observa cu usurint: peste 200 de romni au dat like paginii de facebook a programului n luna mai ttps://www.facebook.com/ stopfumat.eu), n crestere cu 100% fat de luna martie, cnd pagina avea mai putin de 150 like-uri. „Pentru noi, cei care ne strduim s-i ajutm pe oameni s nu mai fumeze, rezultatele sunt mai mult dect ncurajatoare, deoarece se pare c am gsit o cale de a transmite informatia despre fumat acelui grup-tint care are cele mai mari beneficii de pe urma renuntrii la fumat, dar care este si cel mai greu de abordat: persoanele tinere. Studiile internationale, dar si practica medical de zi cu zi, ne arat c recuperarea de pe urma fumatului este cu att mai important cu ct persoana renunt la tutun mai devreme”, a mai spus coordonatorul Programului National Stop Fumat Britanicii au estimat, printr-un studiu, numrul anilor de viat pierduti din cauza fumatului. Astfel, dac fumezi toat viata, pierzi, n medie, zece ani. Renuntarea la tutun, arat aceeasi cercetare, nu este ns niciodat tardiv. Astfel, cei care se las de fumat dup 65 de ani cstig un an de viat. Potrivit specialistilor, renuntarea la fumat naintea vrstei de 35 de ani scade semnificativ si rapid riscul de a suferi de o boal cardio-vascular, acesta ajungnd la nivelul nefumtorilor. Efectul „recuperator” asupra functiei pulmonare nu este, ns, la fel de rapid, deoarece particulele toxice din fumul de tutun ajung si se depun direct n plmn, persistnd ntreaga viat. ns, spun medicii, cu ct se renunt mai devreme, cu att functia respiratorie revine mai aproape de normal. Un alt studiu, realizat n Taiwan si publicat n 2010, a artat c mortalitatea prin tuberculoz este mai mare la pacientii fumtori: fumatul creste riscul de deces prin TBC de aproape nou ori. Dac pacientul renunt la fumat, riscul scade cu 65 la sut. Tot n Romnia, unul din patru decese care se produc naintea vrstei de 35 ani este cauzat de boli provocate de fumat, potrivit datelor statistice. „Cei mai multi fumtori sunt la grupa de vrst 25-44 ani, respectiv 32,9 la sut, comparativ cu media de 24,3 la sut (adulti peste 15 ani care fumeaz zilnic). Persoanele tinere cu vrsta pn n 35 de ani, sunt cele care beneficiaz cel mai mult de pe urma renuntrii la fumat”, a mai spus medicul Magda Ciobanu. Medicii subliniaz si c, dincolo de date statistice si notiuni medicale, renuntarea la fumat aduce multe lucruri bune n viata fostului „viciat”: senzatia de libertate, de autocontrol, senzatii si perceptii noi (gust, miros, respiratie etc), activitti noi n timpul liber cstigat si, nu n ultimul rnd, sentimentul de nvingtor. De la nceputul Programului Stop Fumat, n 2007, peste 70.000 de romni s-au artat interesati s renunte la tutun, iar peste 50% dintre ei nu au mai fumat la sfrsitului tratamentului si consilierii psihologice de specialitate. Pentru a intra n program, pacientii trebuie doar s sune la Tel Verde: 0800 878 673 sau la 021 3356920 sau s acceseze pagina de internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se afl cel mai apropiat medic specialist. De cteva luni, programul are si prezent pe Facebook (http://www.facebook.com/stopfumat.eu). Conform ultimului raport GATS, realizat n 2011, n Romnia, fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea avnd vrste cuprinse ntre 35 si 69 de ani. Anual, n toat lumea, tutunul cauzeaz moartea a peste sase milioane de oameni dintre care peste cinci milioane sunt fumtori si fosti fumtori.
