Scrisoare deschis� c�tre legiuitori – Legea pensiilor, �egalizatoare� de gen?

�n data de 17.06.2014, Parlamentul Rom�niei a discutat, din nou, Legea privind pensionarea la aceeasi v�rst� (unisex) pentru b�rbati si femei. Am tot sperat ca, �n bunul obicei al poporului nostru, traditia am�n�rii la infinit, p�n� la neaplicare, se va respecta si �n acest caz, dar m-am �nselat amarnic: ca �ntotdeauna, legiuitorii rom�ni pun �n practic� (de fapt doar �n teorie, deocamdat�!) o alt� regul� nescris� traditional�: aceea de a adopta exact acele prevederi ale legislatiei str�ine (europene sau, prin apropiere, americane), care nu ar trebui adoptate. Ca si contra-pondere, desi toti cunosc, nimeni nu g�ndeste c� trebuie s� aduc� la acelasi nivel occidental si salariile, pensiile sau alocatiile de stat pentru copii, dac� tot se vrea s� pl�tim gazele, electricitatea ori… alimentele pentru sugari, hainele si medicamentele etc., conform criteriilor t�rilor democratice si a fondurilor monetare internationale!

***

Legea pension�rii femeilor la aceeasi v�rst� cu a b�rbatilor, �n numele unei egaliz�ri de gen ori a unei „ralieri” datorate, inexact!, cresterii „sperantei de viat�” este, �n opinia personal�, o lips� zguduitoare de respect la adresa femeii. Cred (vreau s� cred!) �n egalitatea genurilor (o femeie poate c�ra maxim 50 kg, s� zicem, un b�rbat poate c�ra 100 kg, deci ambii car� MAXIMUM!), dar nu aspir la aceast� egalitate cu pretul denigr�rii muncii domestice a femeii (sau sunt de acord numai cu conditia oblig�rii prin lege a b�rbatului s� spele rufe, s� frece faianta si s� fac� de m�ncare!). �n situatia �n care se afl� prea multe femei din Rom�nia si din lume, f�r� carte de munc�, a le oferi acestora cresterea v�rstei de pensionare ca pe un „drept” e la fel de neimportant ca o frectie f�cut� unui picior de lemn, �n schimb pentru femeile care lucreaz� �n servicii remunerate, e ca si cum le-ai condamna, �n continuare, la sclavie (ele investesc �ntr-o carier� profesional�, dar muncesc, din greu, si la domiciliu). Le-ai umili si mai mult, socotind „normal�, mostenire genetic�” respectivele ocupatii casnice, pentru care alte state pl�tesc „salarii”/compensatii consistente. Leai forta s�-si am�ne c�s�toria si maternitatea, le-ai trimite, mai tinere, �n morm�nt (probabil pentru a nici nu le pl�ti pensia aceea oricum insignifiant�). Iar apoi ai tine, plin de autosuficient�, discursuri sfor�itoare despre nenorocirea sc�derii natalit�tii, a demografiei, a timpului petrecut de mam�/bunic� al�turi de copii/nepoti. Asta dac� nu chiar tu, femeie – cel putin cotat� cu „F” �n actele de identitate – nu esti preocupat� dec�t de lungimea fustitelor secretarelor parlamentarilor, de parc� pentru aceast� „m�reat� idee” te-a votat si te pl�teste cu bani grei poporul debusolat! Cum sugera stimata doamn� Elena Vulpescu, numeroase femei din mediul politic e posibil s� fi beneficiat de pile, relatii sau de trecerea „printr-o anumit� pies� de mobilier”.

***

Cineva, un „emigrant la munc� �n str�in�tate” anonim, dar memorabil datorit� patriotismului declarat („Noi suntem poporul rom�n! Eu sunt rom�n! Am un ar de p�m�nt, dar nu-l v�nd la str�ini! Ne vindem p�m�ntul, ne vindem si sufletul!”) spunea interesa(n)t: „Auziti? Eu stiu cr�sma, stiu l�utarii, stiu viata, stiu totul!”. As spera si eu s� sustin c�ndva c�, aidoma lui „De Omnibus Rebus” (Voltaire despre Pico della Mirandolla), stiu totul, �ns� Rom�nia continu� s�-mi ofere surprize, s� m� sileasc�, mereu, s� descop�r noi modalit�ti degradante �n care oamenii pot fi tratati de �nsisi alesii lor. Neg�nd femeii, ca important�, rolul ei �n familie, ori pretinz�ndu-i s� si-l „joace” doar ca pe-o anex� minor� a unui alt rol – cel profesional, concomitent cu acuzarea indirect� si/sau inconstient�, de tipul „Ai dorit egalitate? Acum ai! Ai egalitatea de a iesi la pensie la aceeasi v�rst� ca b�rbatul!”, e identic cu a-i spune, cu cinism, femeii: „Ai vrut drept la �nv�t�tur� si munc� pl�tit�? Atunci munceste si la serviciu, si acas�, f�r� s� te pl�ngi de oboseal�! Demonstreaz� c� poti c�ra 100 de kilograme si te consider egala mea! Dac� n-o poti face, �ntoarce-te la cratit� si continu� s� r�m�i asa cum te placem noi, b�rbatii: vulnerabil�, dependent� psihologic si economic, ascult�toare si supus�, incapabil� s� te �ntretii singur� si, �n consecint�, incapabil� s� m� divortezi c�nd devin violent! De nu rezisti �n aceast� curs� nebuneasc� a egaliz�rii, atunci esti doar … femeie!”.

***

�mi amintesc de-o anecdot�. Un mexican, simtindu-se obosit de c�t de mult munceste el, ca paznic de noapte, pentru a aduce un salariu �n cas�, se pl�ngea, simultan, de sotia sa lenes�, declar�nd cu insolent� ofuscat�: „Nevast�-mea nu face nimic toat� ziulica – si cu opt copii c�ti avem, ar trebui s�-si ia si ea un serviciu, ca s�-i putem creste! Doar st� lejer acas� – pe c�nd eu muncesc!-, ea doar g�teste cele trei mese, spal� rufe la r�u, sterge la fund pruncii �i mici si-i ajut� la lectii pe cei mari, face cur�tenie si se ocup� de gr�din�. �n rest nu face nimic altceva! Pe c�nd eu m� spetesc ca s� avem ce m�nca! Si-o mai �ntretin si pe lenesa de ea! Ar trebui s�-mi s�rute picioarele!”. (Poate c-am exagerat unele aspecte, dar asta era ideea anecdotei.) Realitatea bate filmul, se zice. Iar mexicanca aceea chiar c� era lenes�, la fel ca rom�ncele noastre, si-i nevoie s� lucreze la serviciu mai mult timp, iesind la pensie odat� cu b�rbatii! Ce m� doare este constatarea c�, desi legea pensiilor este discutat� �n mass-media de ceva vreme, prea putine femei din sectorul politic si non-guvernamental, ori dintre cele care se pretind „feministe”, au luat atitudine hot�r�t�, oficial-militant�, contra acestei legi absurde. Respectivele femei care, cu sigurant�, au bone ce le �ngrijesc copiii (dac� au copii!), au uitat de s�r�cia-lucie �n care se zbat satele si or�selele rom�nesti, au rupt complet (dac� au avut vreodat�!) leg�tura cu mediul de provenient�, au preferat, cu alte cuvinte, s�-si ard� r�d�cinile si s� arunce la gunoi respectul pentru propria mam�, respectul pentru propria persoan�! Majoritatea cov�rsitoare a rom�ncelor nu posed� mijloacele financiare necesare cump�r�rii de roboti de buc�t�rie multifunct ionali, masini de sp�lat si cuptoare cu microunde. Cele mai numeroase femei ale t�rii nostre, s�r�cite de l�comia si de f�t�rnicia falselor democratii, nu au (si nici nu ar vrea!) bone care s� le supravegheze pruncii atunci c�nd ele merg la serviciu. Majoritatea femeilor rom�nce crede �n neaosele obiceiuri din str�buni, si anume c� fiii si fiicele se formeaz� �n familie, iar dac� te str�duiesti s� ai si o profesie �n spatiul social exterior familiei, „profesia de acas�”, bazat� pe vocatia de mam�, fiic� si sotie, ar merita cu at�t mai mult respectat�, valorizat�, r�spl�tit�, nu ignorat� sau, �n cel mai fericit caz, minimalizat�! Si apoi te mai pl�ngi tu, legiutorule, cu lacrimi uriase de crocodil, c� se diminueaz� populatia t�rii, dar nu omiti, totusi, s�-ti lauzi eforturile de a promova „drepturile” femeilor, de a le „egaliza” cu ale b�rbatilor, de a le avansa pe „principii democratice” autentice.

***

C�tre femeile (dar si b�rbatii) cu bunsimt, minte si suflet din Rom�nia, fac un APEL prin aceste r�nduri, s� se opun� adopt�rii si aplic�rii unei asemenea legi a pensiilor, s�-si ridice glasurile �mpotriva „acord�rii” cu niste norme europene deloc adecvate realit�tilor noastre, �n conditiile inexistentei unei legislatii care s� sprijine cu adev�rat familia si principiile crestine, natalitatea, munca domestic�, educatia si sistemul de s�n�tate, alocatiile pentru copii si persoanele v�rstnice. Nu mi se pare etic� utilizarea unor valori pozitive (egalitate de sanse si de gen, respect fat� de familie, drepturile omului, tolerant�, non-discriminare, etc.) pentru a le tr�da prolifer�nd, imitativ, niste legi lipsite de un context real-suportiv, legi ce n-ar face dec�t s� distrug� �ncet, dar sigur, o societate deja erodat� de contradictii.

Cleopatra Ravaru