Premii individuale, sporuri si msuri pentru protectia salariatilor sunt prevzute n proiectul de Contract Colectiv de Munc (CCM) pentru sectorul „Sntate. Activitti sanitarveterinare”, care ar putea fi aplicat tuturor unittilor publice sau private de la nivelul ntregului sector.
Ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a anuntat, marti, publicarea n vederea consultrii a Contractului Colectiv de Munc la nivelul sectorului „Sntate. Activitti sanitar-veterinare”, atrgnd atentia c prevederile acestui document ar putea fi aplicate tuturor unittilor publice sau private de la nivelul ntregului sector, indiferent dac acestea au semnat sau nu CCM. Astfel, sub incidenta prevederilor contractului colectiv de munc ar putea cdea inclusiv medicii de familie, medicii veterinari si stomatologii, dar si personalul spitalelor private, nesemnatari ai CCM. „Solicitarea de extindere a prevederilor CCM la nivelul ntregului sector de activitate se afl printre revendicrile avansate de Sanitas, n cadrul protestelor organizate n aceste zile. Departamentul de Dialog Social a luat act de solicitarea sindicalistilor si a demarat, conform legii, procedura de informare public tuturor actorilor interesati de posibila extindere a aplicabilittii prevederilor CCM la nivelul ntregului sector de activitate. Este foarte important pentru mine, dar n special pentru pstrarea calittii relatiilor sociale, ca toti cei interesati s fie informati de ceea ce se ntmpl si, prin intermediul partenerilor sociali sau individual, s-si transmit punctul de vedere”, a declarat Aurelia Cristea. Departamentul de Dialog Social a demarat procedurile n vederea convoc rii Consiliului National Tripartit (CNT), singurul organism care poate decide, potrivit legii, extinderea aplicabilittii CCM la nivelul ntregului sector, fiind solicitat si un punct de vedere din partea Ministerului Justitiei, cu privire la regulamentul si procedura de extindere a CCM la nivelul ntregului sector. CCM la nivelul sectorului „Sn- tate. Activitti sanitar-veterinare”, ncheiat ntre Ministerul Snttii si organizatiile sindicale, se aplic unittilor sanitare semnatare. Extinderea aplicabilittii prevederilor CCM la nivelul ntregului sector a fost solicitat si n 2013, ns CNT nu a luat nicio decizie privind solicitarea sindicalistilor, ca urmare a nentrunirii consensului partenerilor sociali. Conform HG 1260/2011, sectorul „Sntate. Activitti sanitar-veterinare” cuprinde urmtoarele activitt i: asistent spitaliceasc, asisten- t medical general si specializat, asistent stomatologic, activitti ale centrelor de ngrijire medical, precum si activitti veterinare. CCM semnat cu Sanitas prevede, la art. 65, c n cazul n care se modific sursa si modul de finantare, precum si n cazul externalizrii sau privatizrii, pentru unitti, sectii, ambulatorii de specialitate, angajatorul semnatar al contractului individual de munc va prevedea n actele de predare-primire ca angajatorul care preia s asigure continuitatea pentru minimum cinci ani a contractului individual de munc al personalului preluat. De asemenea, documentul prevede c n astfel de cazuri, MS va sprijini, prin directiile de sntate public, rezolvarea acestor cazuri. Totodat, schimbarea persoanei juridice care angajeaz nu d dreptul la o salarizare sub nivelul prevzut de legislatia n vigoare, indiferent de sursa de finantare. La capitolul „Salarizare si alte drepturi salariale”, este prevzut c salariile se pltesc naintea oricror altor obligatii bnesti ale angajatorului si c acesta din urm nu poate negocia si stabili salarii de baz prin contractul colectiv de munc sub salariul de baz actual prevzut de lege pentru postul pe care este ncadrat salariatul. Sumele aferente cheltuielilor de personal vor fi negociate de administratie si sindicate naintea negocierii contractelor de prestri servicii semnate cu Casele judetene de asigurri de sntate, pentru a acoperi integral si la timp cheltuielile cu personalul angajat n unitate. Prin CCM sunt prevzute si sporuri pentru personalul din domeniul sanitar, acestea urmnd s se stabileasc cu acordul federatiilor semnatare, precum si alte drepturi de personal, care pot consta n: plata conferit de ncheierea contractului individual de munc cu timp partial, plata orelor suplimentare sau plata cheltuielilor de transport n cazul deplasrii n cadrul localittii, n interesul serviciului pentru functii stabilite de MS, potrivit legii. Art. 98 din CCM prevede acordarea unor premii individuale, care se vor stabili de ctre ordonatorii de credite n limita sumelor alocate cu aceast destinatie si a dou salarii de baz lunare pe an, cu consultarea sindicatelor afiliate organizatiilor sindicale semnatare. Documentul mai stabilesste c, n caz de desfiintare a unittii, salariatii au calitatea de creditori privilegiati si drepturile lor bnesti constituie creante privilegiate, iar acestea vor fi pltite integral, nainte ca ceilalti creditori s si revendice cota-parte. La capitolul „Timpul de munc si timpul de odihn”, este prevzut c pentru personalul care lucreaz n ture se asigur, cel putin de dou ori, pe lun repausul sptmnal smbta si duminica. „Suspendarea repausului sptmnal al salariatilor se poate dispune numai n scris si cu consultarea reprezentantilor organizatiilor sindicale afiliate organizatiilor semnatare ale contractului. (…) Programul de lucru inegal poate functiona numai dac este specificat expres n contractul individual de munc”, se arat n document. De asemenea, prin CCM se stabileste c munca suplimentar nu poate fi efectuat fr acordul salariatului, cu exceptia cazului de fort major sau pentru lucrri urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori nlturirii consecintelor unui accident, iar pentru efectuarea orelor de munc suplimentare angajatorul este obligat s solicite n scris salariatului efectuarea acestora. Durata maxim de munc suplimentar pe parcursul unei luni este de 32 de ore, iar necesitatea acoperirii unei perioade mai mari de timp implic, obligatoriu, angajarea altei persoane cu contract individual de munc cu timp partial. Angajatii din Sntate au dreptul la toate zilele de srbtoare legal n care nu se lucreaz, plus ziua de 7 aprilie – Ziua Mondial a Snttii, cu recuperare ntr-un interval de 30 de zile lucrtoare. Concediile de odihn pot fi fragmentate n mai multe transe, dar obligatoriu una dintre ele va fi de minimum 10 zile lucrtoare. Pentru perioada concediului de odihn, salariatii din sntate vor beneficia de indemnizatie de concediu, care cuprinde salariul de baz, sporuri pentru locurile de munc cu conditii grele, deosebit de periculoase, periculoase sau vtmtoare, alte drepturi salariale, cu caracter permanent. Indemnizatia de concediu se plteste cu cel putin cinci zile lucrtoare nainte de plecarea n concesiu sau odat cu plata lunar a drepturilor salariale. Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihn n caz de fort major sau pentru urgente, dar n acest caz angajatorul este obligat s i plteasc toate cheltuielile salariatului si familiei sale, necesare revenirii la locul de munc. CCM mai prevede c salariatii nevztori, precum si cei ncadrati n grad de invaliditate au dreptul la un concediu de odihn suplimentar. Art. 140 din documentul citat prevede c angajatorul este obligat s acorde si tichete de mas, potrivit Legii 142/1998. Cei interesati de extinderea aplicabilittii prevederilor CCM la nivelul ntregului sector de activitate pot s-si transmit punctul de vedere la adresa dialogsocial@mmuncii.ro. Documentul poate fi consultat la adresa http://www.mmuncii.ro/ j33/index.php/ro/info/protectiesociala/ dialog-social/3387.
