26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NATIONAL

Orice popor are simboluri. Acestea reprezint� crezul existentei ca natie, reprezint� viitorul ca natiune. Unul din aceste simboluri este drapelul. Constitutia Rom�niei prevede, la art. 12, alin. 1, c� �Drapelul Rom�niei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, �n ordinea urm�toare �ncep�nd de la lance: albastru, galben, rosu�. Cele trei culori, �mpartite �n mod egal, reprezint� principiul egalit�tii. Orientarea culorilor �n sus semnific� verticalitatea. Cifra trei este num�rul perfect.

�ntorc�ndu-ne �n timp putem identifica c�teva repere istorice privind perseverenta rom�nilor �n a se identifica cu actualele culori ce se reg�sesc pe tricolor. Astfel, amintim anul 1834 ca moment de �nceput al aparitiei tricolorului pe p�m�nt rom�nesc. �n acest an, c�nd T�rile Rom�ne �ncepuser� s� se dezvolte din punct de vedere economic, c�nd constiinta national� cerea unitatea si libertatea t�rii, domnitorul T�rii Rom�nesti, Alexandru Ghica Vod�, a obtinut de la otomani �nvoirea �de a pune steag rom�nesc cor�biilor negustoresti si ostirii�. Steagul destinat cor�biilor avea dou� culori (galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Oficializarea tricolorului rom�nesc s-a f�cut �ns� peste mai bine de zece ani, �n timpul Revolutiei de la 1848. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii �n prima zi a victoriei revolutiei burghezo-democratic� (1848-1849). Aceast� zi fiind 14/26 iunie, c�nd a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national. Prin respectivul decret se stabilea c� �tricolorul rosu, galben si albastru este steagul T�rii Rom�nesti�. A doua zi, pe 15/16 iunie 1848, drapelul national tricolor a fost sfintit �n cadrul unei Mari Adun�ri populare, pe �C�mpul Filaretului�, numit de atunci �C�mpia Libertatii�. Astfel, tricolorul a devenit simbol national si a fost arborat la toate manifest�rile publice, pe el depun�ndu-se juram�ntul de credint� de c�tre personalit�tile statului si ostirea rom�n�. Revolutionarii de la 1848, at�t cei din Transilvania, c�t si cei din Tara Rom�neasc�, au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor. O lun� mai t�rziu, �v�z�nd c� nu s-a �nteles �nc� cum trebuiesc f�cute stindardele nationale�, prin decretul guvernamental nr. 252 din 13/25 iulie 1848, se preciza din nou c�: �stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru �nchis, galben deschis si rosu carmine�. Acestea vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate �n ordinea urm�toare: �l�ng� lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu f�lf�ind�. Tricolorul se impune ca drapel national si �n 1859, odat� cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse �ns� pe orizontal�. Primul drapel din 1859, aflat �n uz p�n� �n 1862, a avut f�sia albastr� plasat� sus, urm�nd ca, �n a doua parte a domniei lui Cuza, f�sia rosie s� fie dispus� pe partea superioar�. Dup� venirea lui Carol I, prin Constitutia din 1866 a Rom�niei, se prevedea la articolul 124: �colorile Principatelor-Unite urmeaz� a fi Albastru, Galben si Rosu�. Ordinea si dispozitia culorilor au fost stabilite de c�tre Adunarea Deputatilor �n sedinta din 26 martie 1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost asezate ��ntocmai ca la 1848�. Potrivit acestei hot�r�ri, culorile drapelului erau asezate vertical, �n ordinea urm�toare: �albastru la hamp�, galben la mijloc, iar rosul la margine, flot�nd�. Stema t�rii era asezat� doar pe drapelele armatei si cele princiare, �n centru, cele civile r�m�n�nd f�r� stem�. Rom�nia se alinia astfel regulilor respectate de steagurile t�rilor europene. Dup� abdicarea din 30 decembrie 1947 a regelui Mihai si decretarea republicii populare, �n perioada comunist�, tricolorul a fost p�strat �n forma consacrat�, fiindu-i aplicat�, pe toate drapelele, �n centrul acestuia, stema republicii populare (1948 – 1965), respectiv a republicii socialiste (1965 – 1989). Revolutia din decembrie 1989 instituie �n r�ndul revolutionarilor si consacr�, pentru scurt timp, �n mass-media intern� si international�, tricolorul cu �gaur� la mijloc�, urmare a decup� rii stemei socialiste. Acest lucru a demonstrat atasamentul revolutionarilor si a populatiei fat� de patrie, fat� de culorile tricolorului, dar si repulsia fat� de sistemul socialist. �n prezent, proportiile, nuantele culorilor precum si protocolul drapelului sunt stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 – lege privind arborarea drapelului Rom�niei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Rom�niei de c�tre autorit�tile si institutiile publice, precum si prin Hotar�rea Guvernului nr.1157 din 5 decembrie 2001 pentru aprobarea normelor privind arborarea drapelului Rom�niei, intonarea imnului national si folosirea sigiliilor cu stema Rom�niei. Anual, �ncep�nd cu 1998, �n ziua de 26 iunie se s�rb�toreste Ziua drapelului national. Proclamarea acestei zile s-a f�cut prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998 si a fost instituit� pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, zi �n care, asa cum am ar�tat anterior, guvernul revolutionar al acelor vremuri a decretat ca �tricolorul – rosu, galben si albastru� s� reprezinte steagul national al tuturor rom�nilor. Prin instituirea acestei zile ca Zi a drapelului national se consfinteste c� acesta este simbolul cel mai sf�nt al rom�nilor. Prin manifest�rile dedicate drapelului national se poate aduce o contributie major� la formarea si consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, �n toate t�rile, drapelul de stat are acest rol, rol de �nt�rire a patriotismului, �n jurul drapelului solidariz�ndu-se, la bine si la r�u, fiecare popor. Un astfel de comportament nu poate fi acuzat de nationalism sovin! Nici o form� de respect fat� de propriul drapel, nici o form� de punere a acestuia �n evident� nu pot fi etichetate critic! Tricolorul semnific� veacurile de g�nd si lupt�, pentru unitate si indepedent� ale intregului popor. Ca �n orice zon� a t�rii, si �n municipiul resedint� de judet a judetului Vaslui armata si administratia public� desf�soar� manifest�ri �n aceast� important� zi. Astfel, Centrul Militar Judetean Vaslui, ca unitate de garnizoan�, organizeaz�, ca si �n anii anteriori, la solicitarea Institutiei Prefectului – Judetul Vaslui si cu ajutorul Prim�riei municipiului Vaslui, o ceremonie militar� de �n�ltare a drapelului Rom�niei �n Piata Civic� din municipiul Vaslui. Ceremonia va �ncepe la ora 09.00 si la aceasta vor fi prezenti reprezentanti ai administratiei publice, ai militarilor vasluieni, precum si reprezentant i ai institutiilor deconcentrate. Detasamentul de onoare constituit cu acest prilej va fi format din efective ale ISU, IJJ si Politia Local� Vaslui. Garda care va aduce drapelul ce va fi �n�ltat pe catarg este format� din militari din Centrul Militar Judetean Vaslui. �n cadrul ceremoniei propriu zise, ca principale momente distincte, vor fi primirea oficialit�tilor si salutarea drapelului de lupt� al detasamentului de onoare; rostirea de alocutiuni; primirea drapelului Rom�niei ce urmeaz� a fi �n�ltat pe catarg; binecuv�ntarea drapelului de c�tre p�rintele protopop; s�rutarea drapelului de c�tre reprezentant ii principalelor institutii publice; �n�l- tarea drapelului concomitent cu intonarea imnului national al Rom�niei; defilarea detasamentului de onoare cu prezentarea onorului. Drapelul care va fi �n�ltat, ast�zi, pe catarg a fost p�strat pe timpul noptii de 25 spre 26 iunie �n Biserica �Sfintii Apostoli Petru si Pavel�, �n care slujeste p�rintele protopop Chirvase Adrian, iar �n aceast� dimineat�, �ncep�nd cu orele 07.00, a fost sfintit �n cadrul unei slujbe oficiate de c�tre p�rintele protopop, la care a participat garda drapelului, precum si enoriasi. Pentru a simti cu totii mai profund rom�nes te militarii vasluieni invit� si astept� ca la ceremonia de �n�ltare a drapelului s� participe c�t mai multi vasluieni.

Colonel Ioan-Teofil Costin, comandantul Garnizoanei
si al Centrului Militar Judetean Vaslui