Veneratia generalizat a trecutului si mitizarea figurilor sale sunt n strns legtur cu fundamentarea valorilor nationale, civice, culturale si politice. Figura lui Stefan cel Mare a servit, ca si cea a lui Mihai Viteazul, n epoca constructiei statului national si constituirii natiunii romne. Memoria lui Stefan cel Mare este perpetuat mai ales de traditiile populare, al cror erou nelipsit a fost. Traditia crturreasc si popular dinuie n literatur, poezie, teatru si istoriografie. Stefan cel Mare era omul lui Dumnezeu, care ctitorea biserici si mnstiri, Biserica Ortodox fiind foarte atasat de faptele sale, ridicndu-l n rndurile sfintilor romni.
Despre btlia de la Vaslui s-a scris enorm de mult. Traditia localizeaz diferit lupta de la Podul nalt. Victoria obtinut de Stefan cel Mare este relatat de izvoarele interne si externe. Memoria colectiv din actualul judet Vaslui (fostele judete Tutova, Flciu si Vaslui) este marcat, de-a lungul timpului, de victoria de la Podul nalt si personalitatea lui Stefan cel Mare. De numele su sunt legate diverse lcase bisericesti si mnstiresti, toponimia locurilor. Aducem si cteva exemple. Actuala mnstire Rafaila siar avea vechimea din timpul lui Stefan cel Mare. „Se spune c, n urma biruintei asupra pgnilor, drept multumire lui Dumnezeu, Stefan a druit o mare ntindere de pmnt unui clugr, cu numele Rafail, care a ridicat o bisericut de lemn, punnd astfel nceputul unui schit, pe care poporul l-a numit, dup numele ntemeitorului, schitul Rafaila”. Acest Rafail s-ar fi numit nainte de mbrcarea hainei monahale Radu Blteanu, fiul unui pdurar din lunca Bltenilor. Dup uciderea printilor si fratilor si, Radu Blteanu si o sor a sa, Irina, ar fi fost ntlniti de Stefan cel Mare n lunca Bltenilor, cruia i-au cerut rzbunare. Desigur, este vorba despre un fals istoric, dar traditia popular a perpetuat aceast legend. Pe teritoriul comunei Pdureni s-ar fi „crligat” Stefan cel Mare cu o caleasc si asa a luat nastere satul Crligati (vechea denumire a localittii Pdureni). Drumul care leag orasul Husi de Murgeni, prin Pdureni, Hurdugi, Tupilati, este numit n documentele medievale drumul lui Stefan, iar cel de pe valea Prutului, „drumul mjilor” (dup vechea msur de greutate folosit n pescrii). n timp ce Stefan cel Mare poposea la curtea domneasc de la Husi, curtenii si asigurau securitatea cilor de acces n zon. Asa ar fi luat nastere satul Curteni, din comuna Oltenesti. Locuitorii satului Brdicesti, atribuiau ntemeierea mnstirii de acolo lui Stefan cel Mare, desi este ctitoria Episcopului Varlaam al Husilor din 1692. La Husi, de pe dealul Cotoiul, Stefan cel Mare ar fi tras cu arcul, iar pe locul unde a czut sgeata a construit Sfntul Altar al bisericii cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”. Totusi, distanta ntre cele dou puncte geografice este cam mare! Toate meleagurile vasluiene poart urmele trecerii lui Stefan cel Mare, fapt care reflect imaginea sa n mentalul colectiv dea lungul vremurilor. Practic, a fost eroul nelipsit al traditiilor populare si povestirilor vasluiene, ce l-au pstrat viu n amintire. Imaginea sa a fost perpetuat si n timpul regimului comunist, care nu a interzis cinstirea trecutului, cu conditia ca prin aceasta s nu-i fie afectat imaginea si autoritatea. nvttorul Nicolae T. Ciubotaru, n monografia localittii Secuia (1941), judetul Vaslui, rmas n manuscris, consemneaz traditia ntemeierii satului unde slujea ca nvttor din 1 septembrie 1937, de ctre o parte a secuilor participanti la btlia de la Vaslui din 10 ianuarie 1475. „Cercetrile” sale s-au desfsurat ntre 1937 si 1941 si au avut n centrul atentiei steanul cu „ntunericul sau umbra din strmtorile mormntului sufletului su”. Cercetarea s-a realizat „n adpostul lui, ntre copiii lui, n locul lui de munc si de rugciune. A trebuit stiut casa tuturor si ptruns toat taina vietii lor pentru a se putea desprinde toate schimbrile dinluntrul satului, precum si tendintele de dezvoltare viitoare”. Putem observa usurinta comprimrii timpului istoric n mentalul colectiv trnesc din satul Secuia si usurinta cu care se trece de la secuii participanti la btlia de la Vaslui la boierii din neamul Greceanu. La 15 octombrie 1491, Stefan cel Mare alipeste o serie de sate ocolului trgului Vaslui, printre care si cele cumprate de ctre domn de la Nastea, fata Anusci, nepoata lui Ioan Curui, situate ntre rurile Crasna si Brlad, „anume Filipestii si, mai din gios de acest sat, ntr-acelasi hotar, Scuenii, unde au fost Stanciul Scuiul”, care l-au costat 60 de zloti ttrsti (Vezi „Documenta Romaniae Historica. A. Moldova”, vol. III, p.190, nr. 96). Documentul a fost publicat prima dat n 1926 de neobositul istoric husean Gheorghe Ghibnescu n volumul „Vasluiul, studiu si documente” (p. 25-36). Filipestii si Scuienii au apartinut lui Ioan Curui, iar odat ajunse n stpnirea nepoatei sale, Nastea, fiica Anusci, vor fi vndute. Cum si cnd s-a realizat trecerea Scuienilor de la Stanciul Scuiul sau urmasii si la Ioan Curui? Poate fi plasat Stanciu Scuiul n timpul desclecatului? Perioada dintre 1475 si 1491 este de 16 ani. Este evident c Stanciul Scuiul a fost proprietar anterior anului 1475. ntr-un studiu recent, regretatul Viorel Tibuleac sustine ipoteza daniei domnului Alexandru cel Bun ctre Ioan Curui. n continuare, reproducem nsemnrile nvttorului Nicolae T. Ciubotaru privitoare la ntemeirea satului Secuia, amplasarea sa si cteva informatii oferite despre boierii din familia Greceanu. Gheorghe Ghibnescu s-a folosit de arhiva lui Leonida Greceanu din Trzii pentru publicarea celebrei sale colectii de „Surete si izvoade”. „n anul 1475 cnd Stefan cel Mare a avut rzboiul cu Turcii la Podul nalt, n ostirea lui se afla si o ceat de secui. Acestia purtndu-se cu vitejeste Stefan cel Mare a rmas multumit de dnsii. Ctiva vznd locurile mai frumoase pe aci, dect prin regiunea muntoas din tinuturile lor, si-au exprimat dorinta c ar voi s rmn pe aci. Spun cronicarii c Stefan le-a ndeplinit dorinta colonizndu-i pe undeva prin jurul satului de azi. Btrnii povestesc c nti satul a fost asezat la Movil, cota 220, de pe dealul Moului. Dovezi c n acel loc au fost cndva asezri omenesti, sunt cioburile de vase de pmnt vechi, ntrebuintate de oameni si care acum sunt scoase de fierul plugului. / N-au putut locui n acel loc fiindc erau vzuti bine de diferiti dusmani ce cutreierau tara, deaceia au fost nevoiti a se strmuta n acest loc unde se gsesc astzi, fiind pdure si-i camufla de vedere; Valea Crasnei fiind accesibil transportului dusmanilor din Rsrit si cea a Brladului dusmanilor ce soseau de la Nord, ambele ncadrau satul, care fiind asezat ntr-un punct dominant fcea s fie vizibil din orice parte si ca atare jefuit. / Locul unde s-au asezat ulterior fiind boieresc, cu multe sacrificii au putut ca s-l rscumpere, de aceia au trebuit s munceasc un sir de ani pe mosia boiereasc pentru a le rsplti. Btrnii care mai triesc astzi si aduc aminte de cel mai vechi stpnitor al mosiei c i spunea Ion Greceanu. / Curtea i era asezat pe acea vreme peste drum de casa locuitorului Andrei Modoranu. / Acest boier la btrnete s-a gndit s ridice o sfnt biseric. Locul l-a ales n apropierea curtii unde este astzi ocolul vitelor al locuitorului Andrei Modoranu (adic la Est de casa lui). O ridicare din ros aproape s fie terminat, cnd de pe schelria ei cade un zidar si moare. Greceanu i-a acest lucru ca un semn ru si nu si-a mai dat interesul pentru terminarea lucrului. Nu trecu mult timp dup aceast ntmplare si moare. Locuitorii fiind sraci n-au avut posibilitatea de a termina lucrarea nceput. Nefiind acoperit, din cauza ploilor, zidria a nceput a se drma, tot cte putin si dup un sir de ani n-a mai rmas nimic.” La 1938 satele Zizinca, Zizincuta, Bulboaca, Bcoani si Secuia (89 familii, 388 suflete) fceau parte din parohia Zizinca, slujit de preotul I. Stefnache. n parohie se aflau n constructie bisericile din satele Secuia si Bcoani, precum si o cas parohial. „Pe acea vreme oamenii satului n-aveau alt pmnt propriu dect cte 20-30 prjini de familie pe valea Secuiei la Movil unde a fost nti satul si la Smrc sau Srturi, restul fiind al boierului. Mosia acestuia se ntindea de la ciusmeaua de pe valea Secuiei pn la rul Brlad si de aci pn la Albesti, jud. Flciu, Corni si Trzii. / Locuitorii satului mai tot timpul verii si-l petreceau muncind pe mosia boierului. Fceau zile de munc pentru vitele ce le aveau la psunat pe mosie, pentru pmntul ce-l primeau pentru agricultur, nct unii ajunseser att de ru, fiind ntrebuintati de boier ca si robi. Pe unde sunt astzi locurile de cas cu care au fost mproprietriti stenii n 1921 si avea Greceanu via. n locul unde este casa lui Dtru Balan – n partea de Nord a scolii – avea un beci mare unde si tinea vinul. Urmele acestui beci se mai vd si astzi. Vier avea pe Ion Patrascu, btrnul. / Greceanu nefiind cstorit, deci fr copii, si-a lsat mosia mostenire la doi nepoti ai si: Leonida Constantin si Iorgu Constantin. Din acestia doi, numai unul a avut copii si anume Leonida, care dup moartea tatlui lor si a mosului au rmas mostenitori. Cu ocazia expropierii din 1920, mosia s-a mprtit locuitorilor satelor n jurul crora se gsea: ca Trzienilor, Cornenilor, Albestenilor, Mnjestenilor si Secuienilor. Si acesta este trupul de mosie ce-l stpnesc astzi”. „Numele satului vine de la numele acelor ctiva locuitori care l-au nfiintat. Fiind numai un plc de case nu i se ddu nume si cine-i vizita sau venea de la ei, obisnuia s spun c se duc la Secui sau c vine de la Secui, asa c Secui i-a rmas numele pn-n zilele noastre, care datorit faptului c nu mai sunt secui n el, numele a primit o mic modificare adugndu-se un „a” la urm, formnd numele Secuia. / Astzi, populatia satului fiind compus dintr-o cot considerabil caracterizat de vechi clcasi d not specific a satului clcsesc”.
Costin Clit
