�Latul de g�t�, marca �nregistrat� a sinucigasilor din judetul Vaslui

�n ultimii cinci ani, 325 vasluieni si-au pus cap�t zilelor. Cele mai multe sinucideri s-au �nregistrat �n lunile aprilie si mai, �n r�ndul b�rbatilor, iar cea mai des folosit� metod� a fost sp�nzurarea. Cel mai v�rstnic sinucigas a fost un b�rbat de 92 de ani, iar cel mai t�n�r, un minor de 14 ani. Potrivit autorit�tilor, �n marea majoritate a cazurilor, motivatia acestor gesturi extreme a fost depresia cauzat� de singur�tate.

Recent, Directia de S�n�tate Public� (DSP) Vaslui a realizat o statistic� a mortilor violente din judetul Vaslui. Conform datelor, �n ultimii cinci ani si-au pus cap�t zilelor 325 de persoane, din care, ultimele sase, �n primele dou� luni ale acestui an. Din 2009 si p�n� acum, anual s-au �nregistrat peste 50 de sinucideri, cu un �v�rf� �n anul 2012, c�nd au fost �nregistrate 73 de sinucideri. Demn de remarcat este faptul c�, anual, �n lunile aprilie si mai se �nregistreaz� cele mai multe sinucideri, aproape dublu fat� de lunile de iarn�. Marea majoritate a sinuciderilor, mai exact 284, au fost prin sp�nzurare. De mentionat c� la alc�tuirea statisticilor nu au fost luate �n calcul tentativele de suicid. �n ceea ce priveste v�rsta, desi majoritatea sinucigasilor erau persoane trecute de 40 de ani, nu lipsesc din evidente nici persoanele foarte tinere, nici cele �n v�rst�, extremele fiind 14, respectiv 92 de ani. Marea majoritatea a sinuciderilor �nregistrate �n judetul nostru au avut autori b�rbati. Situatia este asem�n�toare at�t la nivelul altor judete din tar�, c�t si �n alte state din Europa. Totusi, �n timp ce majoritatea cazurilor de suicid sunt la b�rbati, cele mai multe �ncerc�ri esuate apartin femeilor. Chiar dac� nu este o regul�, femeile aleg metode mai �usoare�, care au sanse mai mari s� dea gres. �n cazul b�rbatilor, procedeele alese sunt adeseori decisive.

Persoanele singure si depresive, victime predilecte

�Principala cauz� de suicid este reprezentat� de depresia major�, o afectiune psihiatric� grav� care, din p�cate, �n societatea noastr� �nc� nu este tratat� si v�zut� ca o boal�. De multe ori, aceasta este generat� de singuratate, care �si face simtit� prezenta din ce �n ce mai pregnant �n viata de zi cu zi, devenind un fenomen frecvent �n societatea de ast�zi, �n care oamenii comunic� mai mult prin intermediul internetului dec�t �n mod direct. Recomand� m persoanelor care se simt singure, izolate de familie, de prieteni sau de persoanele dragi, s� apeleze la specialisti (psiholog, consilier, medic psihiatru, n.r.), pentru c� pregatirea profesional� a acestora le permite s� �nteleag� complexitatea st�rilor emotionale pe care le traverseaz� si �i pot ajuta s� �si dezvolte abilit�ti si strategii prin care s� poat� face fat� emotiilor negative extreme. Este o diferent� �ntre a avea o boal� psihic� care s� �mpiedice persoanele s� �si poarte singure de grij� si a avea anumite st�ri emotionale negative, cum ar fi anxietatea, depresia, furia sau vinov�tia�, spune Mihaela Topliceanu, purt�torul de cuv�nt al DSP Vaslui.