Aliantele si partidele au nceput s depun la BEC listele de candidati pentru Parlamentul European. Pn la alegerile care vor avea loc pe 25 mai nu mai este mult si campania electoral a nceput deja, desi startul oficial se d doar cu o lun nainte. Alianta PSD-UNPR-PC sper s obtin cele mai multe mandate. Lista lor eligibil cuprinde deja 12 nume, dar e foarte probabil s obtin 15 sau 16. Cam jumtate dintre eurodeputatii actuali si vor pstra locurile. Altii nu – si printre acestia se numr Severin, care are probleme cu justitia, Silvia Ticu (care-i las locul lui Dan Nica), Ion Enciu (total invizibil n cei cinci ani). Nouttile marcante sunt Ecaterina Andronescu, Maria Grapini si Damian Drghici (din partea PC) si Sorin Mois – de la cabinetul comisarului european Ciolos. PSD si compania se poate considera, deja, cstigtor detasat. n detrimentul PDL, care nu mai poate miza dect pe patru locuri din cele 10, ocupate toate de actuali eurodeputati. Pierde si PNL-ul, ambitia lui Antonescu, de 20%, fiind iluzorie n acest context, liberalii neputnd fi siguri dect tot pe vreo patru locuri. „Zecimalii” se vor bate pe ce rmne de la UDMR (3 locuri) si ntre acestia un usor avans ar putea avea Miscarea Popular, care si doreste cu ardoare dou locuri, pentru fiica prezidential si pentru fugarul Preda. Nu cred c PPDD-ului i-au mai rmas resurse de popularitate pentru a-l trimite la Bruxelles pe Dan Diaconescu. Prima caracteristic a actualei compozitii a candidaturilor rmne lipsa „exotismului” celei precedente. Atunci, Romnia a aruncat pe piata european o colectie de curiozitti – ncepnd cu EBA, cea cu multe discursuri gresite, continund cu omul-spectacol Gigi Becali si cu pacientul de lux Corneliu Vadim Tudor, sau cu actualii candidati la puscrie Severin si Silaghi. Cel mult cinci aliante sau partide vor avea de data aceasta sansa de a fi reprezentate n conclavul continental. A doua caracteristic o constituie faptul c toate candidaturile sunt la mna sefilor de partide. n vrful pixului lor stau numele fericitilor care vor beneficia de privilegiile europene si al nefericitilor care se vor plasa sub pragul procentual. Primii – indiferent de calittile lor – vor avea la dispozitie cinci ani n care pot s nu fac nimic, fr ca cineva s-i poat atinge cu un deget, culegnd roadele beneficiului comunitar ce poate face din ei milionari. Pe msur ce atu-ul bnesc a devenit mai evident, a crescut si competitia din interiorul partidelor pentru atragerea bunvointei sefului. Asa se explic si faptul c o bun parte dintre candidati renunt cu inima usoar la privilegiile parlamentarismului autohton n favoarea celui european. Ce vor face la Bruxelles cei care vor avea sansa s-si vad visul mplinit? Mi-e team c nu mai mult dect au fcut cei actuali: vor continua s exporte n aula european micile lor rzboaie de acas…
