OBICEIURI DE BABE SI M�RTISOR

E �nceput de martie, iar primele zile reprezint� vremea „babelor” ce marcheaz� iesirea treptat� din iarn� si instalarea prim�verii. Mitul Babei Dochia este unul dintre cele mai vechi si importante mituri rom�nesti, acesta fiind g�sit �n mai multe variante.

Pozitia „babelor” din folclorul rom�nesc este una mult mai privilegiat� dec�t cea din traditiile Evului Mediu Apusean. �n afar� de sensul de „femeie b�tr�n�”, �n limba si credintele rom�nilor cuv�ntul „bab�” are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestral� daco-getic�, unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca p�rinti, str�mosi si initiatori. La noi �n sate, unele babe �nc� mai sunt privite ca „fiintele cele mai de-a dracului”, de unde probabil termenul de bab� era �nsotit aproape �ntotdeauna de atribute peiorative de genul cloant�, cotoroant�, h�rc�, talpa iadului. Vechimea cultului „babelor” pe teritoriul Daciei este atestat� si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc �n mod curent Babe. �n mare, mitul Dochiei circumscrie �n mod str�lucit cele dou� aspecte ale Principiului Feminin. Primul este acela al preafrumoasei fecioare, p�storit� neprih�nit�, fata regelui Decebal, de care se �ndr�gosteste �nsusi Traian. H�ituit� de soldatii romani, Dochia cade istovit� �n sanctuarul natural al muntilor si �l implor� pe Zamolxe (sau pe Maica Domnului, �n variantele de dup� crestinarea rom�nilor) s� o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de r�zboi. Zeul o transform�, al�turi de oitele ei, �n stanele de piatr� de pe Muntele Ceahl�u, care pot fi admirate si ast�zi. Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia, deja b�tr�n�, sub form� de cloant� si zgripturoaic�. Fiul Babei, celebrul Dragobete, se c�s�toreste �mpotriva dorintei ei, iar pentru a-si teroriza nora, Baba Dochia o trimite cu un ghem de l�n� neagr�, �n miez de iarn�, la r�u, s�-l spele p�n� c�nd se albeste. Disperat�, fata �ncepe s� pl�ng�, iar atunci apare un t�n�r, M�rtisor (Zeul sau �n varianta crestin�, Iisus deghizat), care-i d�ruieste o floare rosie magic� ce albeste l�na neagr�. �ntoars� acas�, fata este acuzat� de Baba Dochia cum c� M�rtisor ar fi ibovnicul ei. Apoi, Baba Dochia, convins� c� a venit prim�vara se �mbrac� cu cele 9 cojoace ale ei (care aveau s� simbolizeze Babele calendaristice de la �nceput de M�rtisor) si porneste cu oile la munte. Pe parcursul zilei, Baba se dezbrac� de toate cele 9 cojoace, dar iarna nu trecuse, iar vremea se face nemiloas�, pedepsind Baba pentru r�utatea ei. �ncepe s� ning�, iar Baba si oile sale �ngheat� pe munte, transform�ndu-se �n stane de piatr�. Asemenea „oameni de piatr�” se pot vedea �n diferite locuri din Carpatii Orientali si Meridionali, dar trecutul �si p�streaz� misterul legendelor de o frumusete inestimabil�. Traditia rom�neasc� spune c� primele 9 zile ale lunii martie sunt considerate babe si c� fiecare dintre noi �n aceast� perioad� trebuie s� �si aleag� o bab�, numind-o „baba mea”, si urm�resc cu atentie vremea, �ncerc�nd s�-si prevesteasc� viitorul an �n functie de aspectul zilei: o „bab�” �nsorit� si senin� anunt� un an bun si linistit. Dimpotriv�, o „bab�” mohor�t� si ploioas� sau cu z�pad� �nseamn� c� urmeaz� un an plin de necazuri si de sup�r�ri. �n aceast� perioad�, vremea este la fel de instabil� precum firea babelor. Exist� dou� variante de a-ti alege Baba, si anume: fie �ti alegi o zi la �nt�mplare dintre primele 9 zile si astepti s� vezi cum va fi �n acea zi, sau, cea de a doua variant� ar fi aceea a calcul�rii zilei care �ti revine tie, adic� cea care iese matematic din ziua datei tale de nastere. De exemplu, dac� esti n�scut �ntr-o zi de 12, atunci 3 martie va fi data care �ti revine ca s� fie Baba ta (1�2�3). Sau, alt exemplu, dac� ziua ta de nastere este �n 29, atunci 2 martie va fi Baba ta (2�9�11 si �nsum�m �nc� o dat�, adic� 1�1�2). Bine�nteles c� fiecare dintre noi ne dorim o bab� frumoas� si �nsorit� dar poate mai sunt si cei care prefer� o bab� ur�t�, z�p�cit� si nelinistit�? Zilele babei sunt �n preajma �nceputului prim�verii, fiind un scenariu de �nnoire a anului agrar �nsotit de aprinderea ritual� a focurilor, afumarea anexelor gospod�resti, prepararea alimentelor rituale. De traditia Dochiei se leag� semnificatia celui mai frumos obicei de prim�var� – M�rtisorul – adev�rat� funie a anului care adun� laolalt� zilele, s�pt�m�nile si lunile �n dou� anotimpuri (iarna si vara), simbolizate de snurul bicolor f�cut cadou la �nceputul anului agrar. Si cum �nceputul de an agricol era si o perioad� �nc�rcat� de energii nefaste de care se f�cea „vinovat” soarele v�t�m�tor al prim�verii, antichitatea a oferit si o solutie: m�rtisorul, care are ca efect contracararea actiunii soarelui alb �ntrupat prin b�nutul de argint. Denumit popular si m�rtigus sau mart, vestitorul prim�verii, oferit acum mamelor si iubitelor, este o reminiscent� a cultului soarelui, care s-a p�strat �n Rom�nia p�n� acum sub forma a numeroase superstitii, datini, credinte si traditii populare. M�rtisorul care este un obicei vechi specific rom�nesc, pe care nu �l reg�sim la alte popoare. �n timp, traditia m�rtisorului a fost preluat� si de alte populatii de la sud de Dun�re. Obiceiul d�ruirii m�rtisorului este mostenit de la daci si romani si �si are originea �n credintele si practicile agrare. M�rtisor, numele popular al lunii martie, este de origine latin� Martius. Dup� vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, �n care se celebra s�rb�toarea Matronalia. �n aceast� zi aveau loc serb�rile lui Marte zeul fortelor naturii, al prim�verii si agriculturii, ocrotitor al c�mpului si turmelor. La vechii traci, aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul flautului, al c�rui cult este dedicat fertilit�tii si de vegetatiei si stau la originea simbolului cu numele de M�rtisor, derivat din numele divinit�tii ce le patrona, Marsyas Silen. Acestui zeu �i erau �nchinate s�rb�torile prim�verii, ale florilor si fecundit�tii naturii. Se pare c� s�rb�toarea roman� a matronaliilor s-a suprapus �n spatiul rom�nesc peste echivalentul local al acesteia, personajul traditional Baba Dochia. Traditia spune c� str�mosii nostri purtau monede g�urite, at�rnate de un fir �mpletit – colorat �n alb si negru. Albul �nsemna revenirea la viat� a naturii si c�ldura verii, �n timp ce negrul semnifica frigul iernii. Aceste m�rtisoare erau purtate la �ncheietura m�inii sau prinse �n piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele c� le vor aduce noroc, frumusete si le vor feri de razele arz�toare ale soarelui verii si nu vor avea pistrui tot anul. M�rtisorul, care este de fapt, p�n� la urm�, o f�r�m� de soare, se poart� de la 1 Martie si p�n� c�nd vin berzele sau r�ndunelele, ori �nfloresc ciresii. Atunci, snururile se leag� de crengile pomilor pentru c� este aduc�tor de noroc si rod, iar cu moneda respectiv� cump�rau cas, pentru c� tot restul anului pielea lor s� fie alb� si moale. Se mai obisnuia s� se pun� sub closc� sau s� se p�streze la icoan�. Fetele si uneori femeile tinere purtau m�rtisoare de 1 martie pentru s�rb�toarea venirii prim�verii, dar si pentru caracterul lor de talisman solar. Pentru a se ajunge la firul �mpletit alb-rosu, se luau �n calcul toate m�surile celui ce urma s� �l poarte c�t si dimensiunile c�ilor de acces �n teritoriul familial: porti, usi si ferestre. Dimensiunile spatiului �n care evolua viata purt�torului de m�rtisor, trebuiau ele �nsele �nserate �n magia talismanului. Se credea c� purt�torii m�rtisorului nu vor fi p�rliti de soare pe timpul verii, c� vor fi s�n�tosi si frumosi ca florile, pl�cuti, dr�g�stosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. Pe vremuri, fetele ieseau �n gr�din� de cum se desprim�v�ra, luau m�rtisorul sil aruncau �n sus, spre soare, zic�nd: „Sfinte Soare, sfinte Soare,/ d�ruiescu-ti m�rtisoare,/ �n locul lor m� fereste/ de pistrui ce m�-negreste./ Ia-mi te rog negretile/ si d�-mi albetele,/ f�-mi fata ca o floare/ sfinte Soare, sfinte Soare”. �ntorc�ndu-ne �n timp, amintim c� s�p�turile arheologice au scos la iveal� m�rtisoare cu o vechime de peste 2.000 ani. Descoperirile arheologice arat� c� pe vremea dacilor simbolurile prim�verii erau confectionate din timpul iernii, urm�nd s� se poarte dup� ziua de 1 Martie. Pe atunci, m�rtisoarele erau fie niste pietricele colorate �nsirate pe o at�, fie o moned� sau mai multe, legate cu fire subtiri de l�n� albe si negre (�n unele locuri alb cu rosu). Culoarea rosie era dat� de foc, s�nge si soare – �nsemn�nd nasterea si viata, adic� femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, z�pada rece si pur� – semnific�nd �ntelepciunea b�rbatului. De altfel, snurul m�rtisorului exprima �mpletirea inseparabil� a celor dou� principii ca o permanent� miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Atunci c�nd vine pe lume un copil, prima sa hran�, dup� nastere, este laptele mamei sale. Ea l-a hr�nit, mai �nt�i cu s�ngele ei, si apoi cu laptele ei. Culorile alb si rosu au r�mas p�n� �n zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind reg�site si la bradul de nunt� si �nmorm�ntare. R�sp�ndit �n toate provinciile t�rii, �n Moldova si Bucovina m�rtisorul const� dintr-o moned� de aur sau de argint legat� cu un snur alb si rosu la g�tul copiilor. Era credinta c� portul m�rtisorului face ca acestia s� aib� noroc. Si astfel, 1 martie, M�rtisorul, devine o zi �n care fiecare femeie primeste acest dar ca simbol al prim�verii, al dragostei sau prieteniei dar de fapt �n trecut, m�rtisoarele erau d�ruite de femei b�rbatilor �n timp, rolul de talisman sau obiect purt�tor de noroc al m�rtisorului s-a transformat, devenind un simbol al iubirii. �n acelasi timp, si firul negru a devenit rosu. O alt� legend� spune c�, „Baba Dochia, umbl�nd cu oile prin p�dure, torcea l�na din furc� si, g�sind un b�nut, i-a f�cut gaur�, leg�nd-o cu un fir de at�. Asta a fost de 1 martie si de atunci a luat fiint� obiceiul. De altfel, �n credinta popular�, Soarele este asem�nat cu un ban de argint. Purtat la g�t, la piept sau la m�n�, acest m�rtisor (adic� banul de argint cu snur alb si rosu) semnific� �n traditia popular� prietenia cu Soarele de la care primim c�ldur�, veselie, s�n�tate, voie bun�, frumusete, cur�tenie. Pe la mijlocul sec. XIX, b�nutul cu snur care ap�ra de boli, deochi si friguri si aducea noroc, s�n�tate si bun�stare a fost adoptat si de or�seni. Datina devine astfel una dintre cele mai �ndr�gite traditii neaos rom�nesti. �n locul banului g�urit, s-au f�cut �n ani tot felul de mici figurine simboliz�nd norocul: clasica potcoav�, trifoiul cu patru foi, cosarul, buburuza sau figurina care simbolizeaz� prim�vara: ghiocelul. �ntre timp, asa zisul „elan” al mesterilor a transformat m�rtisorul �n tot felul de figurine care nu mai au nicio leg�tur� cu semnificatia initial�. Snurul „de arnici si g�itan” este �nlocuit cu fir de m�tase, p�str�ndu-se doar culorile rosu/alb cu �nteles simbolic. Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de m�rtisor, el r�m�ne ca o �ntrupare a bucuriei de a tr�i, a dragostei de viat�, un semn prin care noi, oamenii salut�m renasterea naturii odat� cu venirea prim�verii. M�rtisorul r�m�ne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic si al purit�tii sufletesti.

Dan Horgan

Biblografie: � Dimitrie Cantemir – „Descrierea Moldovei”, Editura Litera, Chisin�u, 1998; � Simion FIorea Marian – „S�rb�torile la rom�ni”, Editura „Grai si Suflet – Cultura National�”, 2001; � Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Laz�r S�ineanu – „Basmele rom�nilor”, Editura Minerva, 1978; � Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Rom�n�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; � Ivan Evseev – „Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale”, Editura Amacord, 1994; � Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului rom�n”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Arthur Gorovei -” Credinti si superstitii ale poporului rom�n”, Editura „Grai si Suflet – Cultura National�”, Bucuresti, 1995; � Clare Gipson – „Semne si simboluri”, Editura Aquila �93, Oradea 1998; � Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi; � Omraam Mikhael Ainvahon – „Cr�ciunul, Conferint� improvizat�”, Sevres, 25 decembrie 1958.