Primele zile ale lunii martie au un statut special. Copiii, fetele si femeile, mai ales, si alegeau una dintre aceste zile, numind-o „baba mea” si o urmreau cu atentie, ncercnd s-si prevesteasc viitorul an n functie de aspectul zilei: o „bab” nsorit si senin anunta un an bun si linistit. O „bab” mohort si ploioas, cu zpad chiar, nsemna un an plin de necazuri si de suprri. n aceast perioad, vremea este la fel de instabil, precum firea babelor. Mai mult n glum dect n serios, alegerea unei „babe” se practic si astzi, mai ales de ctre copii si tineri.
Datina „babelor” este legat de o legend romneasc care povesteste c odat, demult, tria Dochia, o femeia cam rea la suflet. ntr-una din ultimele zile ale iernii, si-a trimis nora la munte s culeag fragi, desi afar era nc zpad si frig. Cu ajutorul unei minuni a lui Dumnezeu, fata a putut ndeplini porunca soacrei si s-a ntors acas cu fragi si nevtmat de frigul iernii. Creznd c a venit primvara, baba Dochia a nceput s urce cu oile la munte. Si-a luat pe ea nou cojoace. Luna Martie a nceput prin cteva zile calde, iar baba a renuntat treptat, n fiecare zi, la cte un cojoc. Dar, dup ce a pierdut si ultimul cojoc, a venit din nou o zi rece. Dezbrcat, Dochia, a nghetat mpreun cu oile sale si s-a transformat n snc. n muntii Bucegi, exist cteva ansambluri pietroase despre care legende locale afirm c o reprezint pe baba Dochia cu oile. n mentalitatea popular, cele nou zile, numite Zilele Babei (Babele), sunt ntre 1-9 martie, perioad care face trecerea de la iarn la primvar. Legendele despre Baba Dochia sunt ns numeroase. O alt legend o arat ca o bab care avea o nor, pe care o npstuia ori de cte ori i se ivea ocazia. Odat, la nceput de martie, o trimite s spele lna, dar nu oricum, ci din alb s o fac neagr. Pe nor o ajut Dumnezeu, Hristos, Sfntul Petru sau un nger. Succesul norei o face pe bab s fie convins c a venit primvara. Ea si pune 12 sau 9 cojoace de blan (numrul difer de la o regiune la alta) si urc cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plou si i se ud cojoacele. n ambele cazuri, se dezbrac rnd pe rnd de cojoace. Cnd rmne n cmas, vine gerul si o ngheat. Sloiul se preface apoi n stnc. Variantele legendei sunt extrem de amuzante. De pild, baba l ia la munte si pe Dragobete, pe biatul ei, care ngheat primul, inclusiv nasul care curge, dar btrna se supr creznd c baiatul cnt din fluier. Alteori, oamenii o avertizeaz c n martie timpul este schimbtor, dar ea rspunde cu vulgaritate si merge mai departe. Mrtisor (denumirea popular a lunii martie), auzind cuvintele urte aruncate de btrn la adresa lui, mprumut de la Furar (luna februarie) dou zile geroase, ca s o pedepseasc. Uneori, nora lipseste din poveste; baba urc pe munte doar asa, de nluc, si si ia si furca, fusul si caierul de ln. Amnunt important, deoarece n „zilele babelor”, femeile de la tar nu torc nici astzi. Zilele Babelor difer ca numr de la o zona la alta. De exemplu, n Muntenia sunt 12 babe, iar n Maramures, nou. n unele zone ale Moldovei, se alege ziua dup data de nastere. Atunci cnd aceasta este un numr mai mare de nou, se mparte si se alege unul din rezultate sau se adun cele dou cifre componente. n Ardeal, babele se numesc si Vntoase, iar n Muntenia este obiceiul ca de Babe s fie aleas cte o btrn din sat. Dac ziua aleas este frumoas, nseamn c btrna respectiv este bun la suflet. Dac este frig, bate vntul, plou sau ninge, nseamn c baba e rea la inim si este considerat responsabil pentru vremea urt.
