Denumirea stiintific de Cannis familiaris atribuit cinelui atest legtura strns ntre om si reprezentantii acestei specii. Fiind printre primele animale domesticite acum mai bine de zece mii de ani, se crede c aceasta s-a produs n momentul cnd strmosii nostri au nceput s locuiasc n asezri stabile, avnd nevoie de un tovars care s le apere locuinta si s-i nsoteasc la vntoare. Provenit dintr-un animal de prad puternic, inteligent, cu simturi dezvoltate si usor de dresat datorit unui creier evoluat, cinele a rspuns la nevoile imediate ale stpnului, care, la rndul lui, i-a oferit hran si adpost. Prin variabilitate si selectie, omul a creat, de-a lungul timpului, n cadrul speciei, sute de rase, diferite prin trsturi morfologice, prin aptitudini si abilitti, satisfcnd astfel cele mai diverse cerinte, cum ar fi: – supravegherea si paza turmelor de animale; – depistarea vnatului, a infractorilor, a drogurilor si armelor, a persoanelor prinse sub drmturi sau avalanse; – nsotirea celor cu dizabilitti; – tractiunea sniilor n zonele polare; – animal de companie etc. ntre stpn si cine se statornicesc, n timp, legturi trainice, marcate de atitudini si comportamente ce depsesc cu mult legturile de suflet dintre oameni. Animalul, mai mult dect omul, dovedeste loialitate, devotament si spirit de sacrificiu. De-a lungul timpului, oamenii au stiut s tin sub control nmultirea speciei, desi aceasta dispune de o prolificitate natural ridicat. Cnd femela ddea nastere unei noi serii de pui, stpnul decidea, n raport de nevoile personale si cele ale vecinilor si cunostintelor, cti dintre nou nscuti vor fi necesari. Puii de prisos erau aruncati fr mil chiar nainte de a deschide ochii. Pe vremuri, orice cine fr stpn aprut pe strzile orasului era prins de cei de la ecarisaj si sacrificat. Demolarea locuintelor particulare din orasele Romniei si strmutarea familiilor la bloc au determinat aparitia cinilor abandonati, fr stpn si a termenilor utilizati: cini comunitari sau cini maidanezi. Rmasi fr stpn, s-au adpostit, prin bunvointa oamenilor, printre blocuri, n grdina public, n curtea spitalelor, a cantinelor etc. n noile conditii, specia si-a realizat integral capacitatea de reproducere. Femelele, aflate n clduri, invit masculii prin mesaje chimice numite feromoni, secretati de cile lor genitale si perceputi de la distant pe cale olfactiv de ctre partenerii masculi. Acestia, ajunsi la fata locului, desf- soar un turnir cavaleresc, n urma cruia se selectioneaz nvingtorii care vor participa efectiv la mperechere. Specia si asigur astfel perpetuarea prin cele mai valoroase genotipuri. Lipsa stpnului face ca toti puii nscuti s supravietuiasc. Astfel, numrul cinilor fr stpn a crescut exponential, de la un an la altul! Nu s-ar fi ajuns la aceast situatie dac, din primii ani, acestia ar fi fost colectati de pe strzi si sterilizati, n special, femelele. S-au cheltuit sume importante din bugetul primriei pentru prinderea, sterilizarea, adpostirea si hrnirea cinilor. Cei rmasi neprinsi au continuat s se reproduc. Padocurile nu mai fac astzi fat efectivelor existente nc pe strzi. n absenta unui stpn, actualii cini comunitari si-au modificat comportamentul. Aceasta si din cauza atitudinii diferite a oamenilor: unii le ofer hran si compasiune; altii sunt indiferenti, nu-i bag n seam, sau i alung si-i lovesc! Rmasi fr stpn, fr un teritoriu propriu, pe care ei l marcau cu secretii specifice numite factori urinari si-l aprau mpotriva intrusilor, actualii reprezentati ai speciei au devenit niste cersetori ce-si caut hrana n jurul containerelor sau apeleaz la mila public. Reactia lor, n raporturile cu omul, este, de multe ori, neasteptat, ajungndu-se la agresiune, mai ales cnd se adun n haite. Astfel de cazuri se produc frecvent, multe cu urmri dramatice. Prin comportamentul lor, cinii maidanezi nu mai apartin speciei Cannis familiaris! Parlamentul a legiferat, se pare, euthanasierea celor care nu-si gsesc, n timp, o familie adoptiv. Punerea n aplicare a acestor acte normative ntrzie din cauza confruntrii n societatea civil a celor dou atitudini: pro si contra sacrificrii. E de nenteles mentalitatea persoanelor care accept sacrificarea a mii de alte animale din diverse specii pentru carnea si pielea lor, dar manifest subit mil crestineasc atunci cnd e vorba de sacrificarea acestor cini. Cunoscnd devotamentul, loialitatea, spiritul de sacrificiu, dovedite de aceast nobil specie n raporturile cu stpnul su, omul, credem c acestia nsisi ar accepta sacrificiul suprem pentru ca pieile lor s devin mnusi clduroase, genti frumoase si alte articole de marochinrie, usor de obtinut prin valorificare. Ar fi o iesire nteleapt din impasul n care s-a ajuns. Oricum, continuarea coabitrii ntre locuitorii orasului si cinii comunitari, n spatiul public, este nesntoas, riscant si de neconceput pentru un oras civilizat. E timpul ca municipalitatea s pun n aplicare hotrrile parlamentului pentru a lichida definitiv aceast grea mostenire a trecutului nu prea ndeprtat, ce consum inutil resurse financiare. Continuarea strii de fapt denot lips de cultur si civilizatie!
Prof. Virgil Vesel, Brlad
Not: Materialele publicate n aceast rubric reprezint exclusiv punctul de vedere al semnatarilor
