Perspectiva demografic a Romniei este proast, fiind agravat si de pierderea masiv a populatiei active prin migratie, astfel nct sistemul de pensii se prefigureaz sustenabil pn la nivelul anului 2013, rezult dintr-un studiu realizat de CeRe si CRPE, prezentat sptmna trecut la Bucuresti.
Centrul de Resurse pentru Participare Public (CeRe) si Centrul Romn de Politici Europene (CRPE) implementeaz proiectul „Reforma Pensiilor – de la experti la public” n perioada iulie 2013 – octombrie 2014, n cadrul cruia au lansat, joi, studiul „Alternative si compromisuri n sistemul romnesc de pensii pentru urm- torii 20 de ani”. Initiatorii studiului arat c, n prezent, sistemul de pensii nu se autosustine complet, de la bugetul de stat transferndu-se aproximativ 2,5 la sut din PIB. „Dac procentul s-ar ridica la cca. 3 la sut, pot aprea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resimtite n economie-cresterea fiscalittii, reducerea investitiilor etc.), iar dac ar ajunge spre 4 la sut, echilibrul ar fi pierdut. Acum, transferurile asigur un grad optim de adecvare a pensiilor, iar Romnia nu ar fi avut probleme cu transferurile, dac nu ar fi intervenit criza economic global din 2008, aceasta afectnd economia si, implicit, veniturile la buget”, se arat n documentul citat. Specialistii sustin c schimbrile necesare sunt structurale si depsesc instrumentele de gestiune propriuzis a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri n productivitatea muncii, de cresterea ratei de ocupare a populatiei active si de politici de imigrat ie atractive. „Perspectiva demografic a Romniei este proast. Pierdem masiv populatie activ prin migratie. Din anul 1990, am pierdut aproximativ 2 milioane de oameni activi. Dac acest ritm se va mentine, contributorii se vor reduce disproport ionat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectat. Mecanic (excluznd migratia), sistemul de pensii se prefigureaz sustenabil pn la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este c speranta de viat n Romnia este nc mic – numrul de iesiri (decese) este mare. Efectul migrator este greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamitti, tendinte globale. n orice caz, dac Romnia se va transforma din tar de tranzit n tar de destinatie, forta de munc va veni, cel mai probabil, din Asia sau Africa”, se mai arat n studiul citat. Initiatorii cercetrii subliniaz c piata muncii situatia este stationar, de ani de zile rata de ocupare fiind n aceiasi parametri, fr a fi generate locuri de munc. Msurile cu potential de a influen- ta n bine sustenabilitatea sistemului de pensii, identificate de specialisti, ar fi: stimularea cresterii gradului de ocupare, reducerea contributiei la asigurrile sociale (CAS) angajat/ angajator, cresterea salariului minim pe economie si msuri de mbunttire a colectrii CAS. „Nu ne mai putem baza pe msuri precum: stimularea cresterii demografice, msuri administrative de reducere a economiei gri/ negre, cresterea vrstei de pensionare (deja e ridicat), cresterea vechimii obligatorie pentru pensie integral (deja e ridicat)”, se mai arat n studiu. n opinia specialistilor, sistemul de pensii a avut evolutii contradictorii, ceea ce a dus la: cresterea numrului total de pensionari de la 3,58 milioane n 1990 la 5,401 milioane n noiembrie 2013 (plus 50,8 la sut) n conditiile scderii numrului de salariati de la 8,156 milioane n 1990 la 4,378 milioane de salariati n septembrie 2013 (-46,32 la sut), rata de dependent a sczut de la 3,43 n 1990 la 0,92 n 2101 si 0,93 n 2013, vrste efective de pensionare mult sub vrsta standard de pensionare: n 2009 diferentele erau ntre 5 si 7 ani si scderea dramatic a pensiei medii reale nete. Un alt efect generat de evolutiile contradictorii se refer la rata de nlocuire calculat pe baza pensiei medii pentru limit de vrst si salariul mediu net, care a evoluat de la 48,6 la sut n 2000, la 65,3 la sut n 2010 si 58,2 la sut n 2013. Rata de nlocuire reprezint raportul dintre valoarea pensiei (medii simple, medii pentru limit de vrst si perioad complet de cotizare) si valoarea salariului mediu (brut sau net), cu alte cuvinte ct din valoarea salariului mediu brut/net este nlocuit de pensia medie. Concluzia studiului este c, n functie de orientarea politic/ ideologic, se va pune accentul fie pe componenta social (o valoare ct mai mare pentru pensia medie), fie pe componenta de reducere a deficitului prin cresterea vrstei de pensionare, n functie de speranta de viat la 65 de ani. Cele mai proaste scenarii ar fi, n acest context, cel care face referire la legarea pensiei medii de cresterea salariilor, care ar produce deficite uriase, si cel care vizeaz eliminarea partial sau total a pilonului II, care ar conduce la reducerea pensiei cu o treime si pierderea ncrederii publicului si investitorilor n credibilitatea politicilor publice romnesti. Studiul prezentat joi propune patru solutii generice, din care, prin combinare, se pot construi mult mai multe variante, al cror impact trebuie msurat n functie de continutul lor, dar care poate fi intuit din analiza impactului acestor alternative tip.
Solutii
Prima solutie se refer la actualul model si se caracterizeaz prin: indexarea pensiilor cu un indice maimic dect cresterea salariului mediu, dar mai mare de rata inflatiei. Aceasta ar conduce la reducerea lent, dar constant a ratei nete de nlocuire, pstrarea actualului numr de sisteme speciale de pensionare, dar fr s mai apar altele noi, actualele brese din sistemul de impozitare al CAS rmn neschimbate – baza fiscal rmne nemodificat, mentinerea actualei rate a CAS, pstrarea actualei scheme de finantare a pilonului 2, actualele restrictii la pensionarea anticipat se pstreaz, iar vrsta de pensionare si durata de cotizare rmn neschimbate. Cea de-a doua solutie s-ar caracteriza prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu cresterea salariului mediu, sau legarea pensiei medii prin alt sistem de salariul mediu, cum ar fi stabilirea valorii punctului de pensie ca un procent fix din salariu mediu, cresterea num- rului de sisteme speciale de pensionare, cresterea numrului de scheme specifice de impozitare n cazul CAS sub pretextul oferirii de facilitti fiscale – reducere a bazei fiscale, presiuni pentru unificarea impozitului pe venit cu CAS si proiectarea unei scheme de impozitare progresiv, nghetarea sau chiar nationalizarea pilonului 2, relaxarea actualelor restrictii referitoare la pensionarea anticipat, vrsta de pensionare revine la situatia de dinainte de 2001 (57 de ani femeile si 62 brbatii) si durata de cotizare rmn neschimbate (30/35 de ani). A treia solutie identificat n studiu se caracterizeaz prin indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflatiei, Pstrarea numrului actual de sisteme speciale de pensionare, scderea numrului de scheme specifice de impozitare n cazul CAS, dar fr s se reuseasc eliminarea lor complet – crestere moderat a bazei fiscale, scdere usoar cu doitrei la sut a actualei rate a CAS la angajator, cresterea contributiei la pilonul II la opt la sut – gradual pn n 2021, actualele restrictii la pensionarea anticipat se pstreaz, se nspreste sistemul de pensionare pentru invaliditate, vrsta de pensionare rmne neschimbat si durata de cotizare creste si se unific (40 de ani) – gradual. Ultima solutie propus se caracterizeaz prin: indexarea pensiilor cu un indice egal cu rata inflatiei, eliminarea sistemelor speciale de pensionare, eliminarea schemelor specifice de impozitare n cazul CAS si aplicarea unitar si coerent a impozitului – crestere semnificativ a bazei fiscale, scdere cu 3-5 la sut a actualei rate a CAS la angajator si stimularea fiscal semnificativ pentru economisire prin pilonul III de pensii, cresterea contributiei la pilonul II la 10-12 la sut – gradual pn n 2025, actualele restrictii la pensionare se nspresc si mai mult, se nspres te sistemul de pensionare pentru invaliditate, vrsta de pensionare se coreleaz cu speranta medie de viat la 65 de ani si durata de cotizare creste si se unific (43 de ani) – gradual. Ministrul Muncii, Mariana Cmpeanu, a apreciat c studiul este echilibrat si scoate n evident problemele esentiale ale sistemului de pensii. Proiectul „Reforma Pensiilor – de la experti la public” este finantat de Ambasada Elvetiei la Bucuresti.
