SF�NTUL VALENTIN, ZIUA �NDR�GOSTITILOR

Sf�ntul Valentin, sau Valentin din Terni, este un martir declarat ca sf�nt al crestinilor romano-catolici, care a tr�it �n secolul III, fiind episcop �n Interamna, azi Terni, Italia. �mp�ratul roman Claudiu al II-lea, lupt�tor viteaz, a purtat pe timpul domniei sale multe r�zboaie. El a vrut o armat� puternic� dar majoritatea b�rbatilor romani refuzau s� mearg� �n lupt�. �mp�ratul a observat, sf�tuit de sfetnici, c� �n locul serviciului militar, b�rbatii preferau s� stea acas� cu sotiile si copiii lor. Prin urmare, �mp�ratul Claudiu a decis ca niciunul dintre tinerii apti de serviciul militar si implicit soldatii de sub arme din Roma s� nu se mai poat� c�s�tori. �mp�ratul a sperat ca aceast� lege �i va face pe b�rbati s� mearg� la r�zboi si s� lupte ca niste adev�rati soldati. Valentin, care era un preot crestin, credea c� dreptul oamenilor de a sa c�s�tori era dat de Dumnezeu, iar �mp�ratul Claudiu nu avea nici un drept s�-l interzic�. El a c�s�torit �n secret cupluri, cununiile fiind f�cute �n locuri secrete, pentru a nu putea fi g�sit de slujitorii domniei. Dar �ntr-un final, �mp�ratul Claudiu a aflat de faptele lui Valentin si a ordonat arestarea lui. A fost �nvinuit de „cununare religioas�” a perechilor de �ndr�gostiti, �nc�lc�nd decretul regal. Totusi, lui Claudiu i-a pl�cut personalitatea lui Valentin, consider�nd c� este un om t�n�r si �ntelept; l-a �ncurajat chiar s� renunte la crestinism si s� devin� un soldat roman. C�nd Valentin a refuzat, a fost �ntemnitat si condamnat la moarte. P�n� �n ziua executiei, el a trimis scrisori de adio c�tre prietenii s�i si le-a semnat scriind „Adu-ti aminte de Valentin al t�u”. Nu se stie anul exact al executiei sf�ntului Valentin, 269 sau 270, dar se stie 14 februarie data calendaristic�. Azi, Valentin este considerat patronul protector al �ndr�gostitilor. �n cinstea Sf�ntului Valentin, �n Statele Unite si, mai nou, si �n statele europene, se fac petreceri si baluri. �ndr�gostitii �si fac cadouri. Ziua comemoreaz� pe Sf. Dwynwen, sf�ntul patron al �ndr�gostitilor galezi. �n Franta, o tar� traditional catolic�, Valentine’s Day este cunoscut� simplu drept Sf�ntul Valentin si este s�rb�torit� ca �n restul t�rilor occidentale. �n Danemarca si Norvegia, 14 februarie este cunoscut� ca „Valentinsdag”. Nu este s�rb�torit� pe o scar� larg�, dar multi oameni �si fac timp pentru a petrece �ntrun mod romantic cu partenerul de viat� sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. �n Suedia, este numit� ziua tuturor inimilor. Nu este o s�rb�toare oficial�. �n Slovenia, un proverb spune c� Sf�ntul Valentin aduce cheile r�d�cinilor, asa c� pe 14 februarie plantele si florile �ncep s� creasc�. Ziua �ndr�gostitilor a fost s�rb�torit� ca ziua �n care �ncep lucr�rile �n vii si pe c�mpuri. Este de asemenea spus c� p�s�rile se c�s�toresc �n aceast� zi. Cu sigurant�, numai de cur�nd este s�rb�torit� ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este traditional 12 martie, ziua Sf. Gregor. �n Turcia, Valentine’s day este numai Sf�ntul Gregor, care se traduce �n Ziua Inimilor Dragi/Dulci. �n cultura persan� (Iran), este o zi dedicat� iubirii si are loc pe 29 �n calendarul solar jalali. Data corespunz�toare calendarului gregorian este 17 februarie. Se s�rb�toreste �n Marele Imperiu Persan deja din sec 20 �.e.n. �n Egipt este o alt� zi a iubirii, pe data de 4, numit� ziua iubirii egiptene. �n Brazilia, ziua �namoratilor sau ziua iubitului/iubitei este s�rb�torit� pe 12 iunie, c�nd cuplurile �si dau cadouri cum ar fi: ciocolat�, felicit�ri si de obicei un buchet de flori. Aceasta a fost aleas� ca ziua �nainte de Sf�ntul Anton, cunoscut aici ca sf�ntul c�s�toriei, c�nd multe femei singure realizeaz� ritualuri populare pentru a g�si un sot bun sau iubit. �n Columbia, Ziua iubirii si a prieteniei este s�rb�torit� �n a treia vineri si s�mb�t� din septembrie, datorit� scopurilor comerciale. �n aceast� tar�, prietenul secret este o traditie foarte popular�, care presupune desemnarea fiec�rui participant un destinatar a unui cadou secret (asem�n�tor traditiei de Cr�ciun Mos Cr�ciun Secret). �n Mexic, ziua iubirii si prieteniei este s�rb�torit� asem�n�tor ca �n Columbia, dar pic� �n alt� dat�. Datorit� unui efort de marketing concentrat, Valentine’s Day a ap�rut si �n Japonia si Coreea ca o zi �n care mai mult femeile si mai putin b�rbatii d�ruiesc bomboane, ciocolat� si flori. A devenit ca o obligatie ca multe femei s� d�ruiasc� ciocolat� tuturor colegilor b�rbati. �n Japonia este cunoscut ca giri-choko, de la cuvintele giri – obligatie si choko – ciocolat�. Aceasta contrasteaz� cu honmei-choko, ciocolata dat� persoanei iubite. Prietenii (mai ales fetele) pot schimba �ntre ele �n tomo-choko… tomoprieten. Prin efort de marketing sustinut, a ap�rut o zi reciproc�, Ziua alb�. Pe 14 martie, b�rbatii sunt asteptati s� �ntoarc� favorul celor care le-au dat ciocolate de Ziua �ndr�gostitilor. La �nceput, cadoul de retur trebuia s� fie o bezea sau ciocolat� alb�, de unde si numele de Ziua alb�. �ns� acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. �n cultura chinez�, exist� un omolog al Zilei �ndr�gostitilor, numit� Ziua Saptelor, potrivit legendei Ciobanului si Tes�toarei Menajer� care sau g�sit �n Rai �n ziua a saptea a lunii a saptea a calendarului lunar. Rom�nia, desi are deja Dragobetele, o s�rb�toare traditional� veche de c�nd lumea, a �nceput s� s�rb�toreasc� si Valentine’s Day sau Ziua �ndr�gostitilor. Aceast� s�rb�toare se doreste o activitate superficial�, av�nd un scop pur comercial, pe scurt un kitsch importat din Occident al�turi de Halloween. Interesant este faptul c� �n calendarul ortodox, Sf�ntul Valentin se s�rb�toreste abia pe 30 iulie. Atunci, noi rom�nii neaosi am putea eventual s� s�rb�torim. Bine�nteles, dup� ce am aprins focurile de artificii de 4 iulie!

Dan Horgan