Osteoporoz�: la un an dup� �nceperea tratamentului, investigatiile se repet�!

Metoda utilizat� �n prezent pentru screeningul si depistarea osteoporozei este „osteodensitometria osoas�”, care evalueaz� continutul mineral pe unitatea de suprafata osoas� sau densitatea mineral� osoas� (DMO). Urm�rirea �n dinamic� a DMO nu poate fi realizat� dec�t cu instrumente pe baz� de raze X (DXA), nicidecum cu instrumente pe baz� de ultrasunete. Urm�rirea DMO �n timp trebuie realizat� cu acelasi aparat DXA, �ntruc�t exist� diferente semnificative �ntre aparate, care tin de calibrare, tehnician, tip de aparat etc.

„La ora actual�, evolutia tehnologiei permite depistarea persoanelor cu osteoporoz� �nc� asimptomatic�, dar instalat�. Dac� boala este depistat� la timp, se poate initia o terapie eficient� pentru a preveni „din fas�” evolutia ei. De asemenea, tehnologia existent� permite si evaluarea severit�tii osteoporozei prin metode cantitative. Metoda utilizat� �n prezent pentru screeningul si depistarea osteoporozei este „osteodensitometria osoas�”, care evalueaz� continutul mineral pe unitatea de suprafata osoas� sau densitatea mineral� osoas� – DMO (bone mineral density, BMD). Metoda se bazeaz� pe principiul conform c�ruia densitatea mineral� osoas� este o oglind� a rezistentei osului la traumatism. Ea foloseste tehnologii dintre cele mai variate – ultrasunete, raze X etc.”, explic� dr. Dumitru D. Br�nisteanu, medic primar endocrinolog, Spitalul Universitar „Sf. Spiridon”, doctor �n stiinte medicale, Universitatea Catolic� Leuven.

Precizie �n depistarea persoanelor aflate �n categoria de risc

Dac� undele utilizate sunt ultrasunete, atunci tehnica se numeste „ultrasonografie cantitativ�” („quantitative ultrasonography”, „QUS”). Aparatele QUS evalueaz� densitatea mineral� osoas� la nivelul c�lc�iului (osului calcaneu). Pierderea de masa osoas� la nivelul c�lc�iului reflect� ce se �nt�mpl� �n toate oasele organismului, astfel �nc�t tehnica QUS poate depista cu precizie �nalt� persoanele aflate �n categoria de risc de osteoporoz�. De mentionat, totusi, c� nu toate instrumentele utilizate pentru evaluarea DMO prin QUS sunt validate, unele d�nd ades rezultate eronate.

Tehnica DXA: pacientii pot fi urmariti �n timp pentru a se stabili eficacitatea terapiilor

Dac� undele care trec prin os sunt raze X, atunci tehnica se numeste absorbtiometrie dual� cu raze X (dual X ray absorptiometry, sau DXA). Desi se utilizeaz� raze X, gradul de iradiere este minuscul, de peste o mie de ori mai mic dec�t la o radiografie obisnuit�. Tehnica are avantajul de a putea evalua DMO direct, �n locatii de risc pentru fractura osteoporotic�, precum vertebrele lombare, articulatia soldului cu g�tul osului femural si articulatia pumnului, cu extremitatea distal� a radiusului. Un alt avantaj este c�, prin utilizarea tehnicii DXA, pacientii pot fi urm�riti �n dinamic�, la intervale regulate de timp, observ�ndu-se �n acest fel eficacitatea terapiilor folosite pentru �mpiedicarea evolut iei osteoporozei.

Ce arata rezultatele

Interpretarea DMO trebuie efectuat� de medici cu competent� �n astfel de tehnici. DMO a pacientului este comparat� cu DMO medie a persoanelor de 25 de ani de acelasi sex si aceeasi ras�, precum si cu DMO medie a persoanelor de aceeasi v�rst�, ras� si acelasi sex cu pacientul, obtin�ndu-se astfel scorul T si scorul Z. Arbitrar, se consider� c� un pacient apartin�tor unei categorii de risc are osteoporoz� dac� are un scor T mai mic de -2,5. Chiar dac� DMO reflect� fidel riscul de fractur�, ea nu reprezint� singurul parametru prin intermediul c�ruia se pune diagnosticul de „osteoporoz�”. Osul este un tesut cu arhitectur� ce poate suferi calitativ, chiar dac� are o cantitate de tesut mineral nu foarte redus�. Astfel, un pacient care are o fractur� pathologic� �n antecedente poate fi categorisit a fi osteoporotic, chiar dac� scorul T e mai mare de – 2,5. Invers, un scor T mai mic de – 2,5 la persoane tinere nu reprezint� �ntotdeauna un risc de fracturi patologice si nu necesit� �ntotdeauna un tratament, chiar dac� necesit� probabil urm�rire periodic�.

Alte investigatii

Chiar dac� avem acum la dispozitie instrumente specializate de a pune diagnosticul de osteoporoz�, nu trebuie neglijate alte investigatii, precum radiografia de coloan� vertebral�, sau evaluarea unor parametri umorali ce reflect� metabolismul osos, precum si dozarea unor hormoni si a calciului seric la pacientii la care suspect�m o cauz� metabolic� mai rar� de osteoporoz�, precum hiperparatiroidismul primar sau sindromul Cushing.

De ce trebuie repetata osteodensitometria?

Osteoporoza este o afectiune care evolueaz� lent �n timp, cu momente de acalmie total� sau partial� si reacutiz�ri cauzate de aparitia de noi fracturi. Terapia osteoporozei trebuie asadar s� fie urmat� pe perioade lungi de timp. De exemplu, bisfosfonatii au beneficii nete dup� un tratament de 5-10 ani, dar efectele lor nu sunt maxime dac� aportul zilnic de calciu si vitamina D nu e adecvat. �n plus, dac� o persoan� cu risc pentru osteoporoz� e diagnosticat� precoce, dar nu face nimic s� pre�nt�mpine osteoporoza, �n loc s� utilizeze la timp o simpl� suplimentare cu calciu si vitamina D, va trebui ulterior s� recurg� la medicatie antiosteoporotic� mai eficace, dar si mai costisitoare. Este posibil ca unii pacienti s� fie refractari la un anume tip de medicatie, acesta trebuind s� fie �nlocuit, din lips� de eficacitate, cu alt produs. Perioadele lungi de tratament reprezint� o „cutie neagr�” �n ce priveste eficacitatea, iar sc�derea riscului de fractur� e un fenomen statistic dovedit, f�r� a �nc�nta prea mult pacientul individual. De aceea este necesar un feedback periodic al eficacit�tii tratamentului, at�t pentru strategia terapeutic� a medicului, c�t si pentru motivarea pacientului de a fi compliant la tratament. Acest feedback este dat cu elegant� de repetarea osteodensitometriei DXA �n diverse localiz�ri unde se observase anterior o demineralizare osoas� important�.

Cum stim daca tratamentul este eficient

Dac� DMO e nemodificat� sau creste, scorul T e nemodificat sau creste, iar scorul Z creste, �nseamn� c� piederea de masa osoas� a stagnat sau a fost �nlocuit� de un c�stig de mas� osoas�, iar terapia a fost eficient�. Investigatia poate fi repetat� prima oar� la un an, iar ulterior din doi �n doi ani. Este recomandabil ca toate femeile aflate �n perioada postmenopauzal� si toti b�rbatii trecuti de 65 ani s� fie supusi unei investigatii osteodensitometrice, iar dac� pierderea de mas� osoas� e important�, s� fie supusi unei terapii antiosteoporotice, cu urm�rire periodic. Dac� masa osoas� nu e sc�zut� si pacientul nu are deja fracturi patologice, s� fie supus doar abord�rii profilactice. Tehnica e rezervat� totodat� tuturor persoanelor de risc (fracturi patologice indiferent de v�rst�, boli care predispun la osteoporoza etc.).

Reguli privind utilizarea si repetarea osteodensitometriei

� Urm�rirea �n dinamic� a DMO (densit�tii minerale osoase) nu poate fi realizat� dec�t cu instrumente pe baz� de raze X (DXA), nu cu instrumente pe baz� de ultrasunete (QUS).
� Urm�rirea DMO �n timp trebuie realizat� cu acelasi aparat DXA, �ntruc�t exist� diferente semnificative �ntre aparate, care tin de calibrare, tehnician, tip de aparat, firma produc�toare, curb a DMO populationale utilizat� ca etalon de comparatie etc.
� Intervalul dintre dou� investigatii nu trebuie s� fie mai scurt de un an la prima repetare.
� Executarea investigatiei trebuie f�cut� de un tehnician brevetat �n utilizarea aparatului, �ntruc�t tehnica necesit� informare si antrenament, care duce la o bun� reproductibilitate. Altminteri, investigatia poate fi supus� unor artefacte ce modific� grav informatia.
� Rezultatul trebuie interpretat de un medic cu experient� �n utilizarea unei astfel de tehnici pentru urm�rirea osteoporozei, iar interpretarea trebuie efectuat� utiliz�nd �ntreaga fis� de investigatie, iar nu date disparate copiate de pe fis�.