Cel mai important simptom al hipertensiunii arteriale este durerea de cap, care cuprinde fruntea si se ntinde pn n zona cefei (cefaleea frontooccipital). Aceasta apare dimineata si este ameliorat uneori de o ceasc de cafea sau de un medicament antiinflamator (contra durerii). Cefaleea poate disprea si spontan, dup cteva ore. De cele mai multe ori ns, hipertensiunea arterial este asimptomatic, fiind descoperit ntmpltor n urma unui control medical de rutin sau a unei evaluri medicale generale, necesare diagnosticrii unei alte afectiuni.
Conf. dr. Florin Mitu, seful Sectiei Clinice de Recuperare Cardiovascular din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, explic ce este tensiunea arterial. Tensiunea arterial (TA) este reglat printr-o serie de mecanisme nervoase si hormonale si poate nregistra variatii importante n cursul unei zilei. Cnd suntem speriati sau ngrijorat i, suprarenalele secret un hormon numit adrenalin. Acest hormon forteaz inima s bat mai repede si mai puternic, astfel nct se produce cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace pentru a asigura un aport suficient de snge la nivel muscular si a organelor vitale (creier, inim, rinichi). Tensiunea arterial este mai mic la orele mici ale diminetii (1.00 – 5.00 AM) si creste repede, n intervalul 6.00 – 8.00, apoi rmne aproximativ constant n cursul zilei si noaptea, pn la orele 11.00 – 12.00.
Ce nseamna cele doua valori ale tensiunii arteriale
Cnd exprimm tensiunea arterial, avem dou numere: de exemplu 120 si 80, sau 120/80. Numrul mai mare este valoarea sistolic si semnific tensiunea exercitat de snge asupra vaselor cnd inima se contract. Numrul mai mic, numit valoare diastolic, reprezint presiunea sngelui n timpul perioadei de relaxare a inimii. Valorile tensiunii arteriale se modific odat cu vrsta. Valorile normale la copii pot fi 70/50, iar la adulti ntre 120/80 si 130/85. Valoarea optim la adulti este 120/80. Vorbim de Hipertensiunea arterial (HTA) cnd apare o crestere permanent a tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg la adult.
Simptomele hipertensiunii arteriale
De multe ori HTA poate fi asimptomatic, atunci cnd nu sesizm nici un disconfort n modul de viat, nici modificri n realizarea activittilor zilnice. Cel mai important simptom al HTA este cefaleea fronto-occipital. Este o durere care cuprinde fruntea si se ntinde pn n zona cefei. Apare dimineata si este ameliorat uneori de o ceasc de cafea sau de un medicament antiinflamator (contra durerii). Cefaleea poate disprea si spontan dup cteva ore. Resimtite pe termen lung, simptomele HTA cuprind: ameteli, vertij (senzatie de lipsa de echilibru n spatiu), durere n piept, transpiratii, tulburri de vedere (vedere n ceat, neclar, uneori stelute verzi), tiuituri n urechi (zgomote n urechi), confuzie, lipsa de aer (dispnee), palpitat ii (bti cardiace frecvente sau neregulate). Dac ati ntmpinat pn acum astfel de probleme, este indicat s consultati medicul de familie, care v poate ndruma la un cardiolog sau internist, pentru investigatii.
Diagnostic
Msurarea TA La prima evaluare, TA se msoarla ambele brate si la membrele inferioare, ulterior la bratul la care se nregistreaz cele mai mari valori; TA se msoar culcat sau n sezut, iar uneori, si n pozitie ridicat n picioare; Se recomand un interval de aproximativ o sptmn n care s se efectueze cte o msurare dimineata si seara (la aproximativ aceleasi ore) nainte de prezentarea la medic; De retinut c valorile TA pot s difere ntre determinri din cauza variabilittii spontane a tensiunii arteriale.
Ce este hipertensiunea de halat alb?
Valorile tensionale sunt mai crescute la spital sau la cabinet fat de cele msurate la domiciliu. Este prezent la aproximativ 15% din populatia general si la aproximativ 35% din bolnavii hipertensivi; Cresterea TA n cabinetul medical se explic printr-un factor emotional, dar si prin posibilitatea ca TA s fie mai corect msurat de ctre personalul sanitar.
Examen clinic si investigatii
Pentru o evaluare corect a strii de sntate, pe lng msurarea tensiunii arteriale, medicul o s v fac un examen clinic complet. Consultatia se va completa cu o serie de investigatii, care au drept scop evaluarea corect a complicatiilor hipertensiunii arteriale si a riscului cardiovascular global, si decelarea formelor de hipertensiune arterial secundar. Investigatiile uzuale sunt: Hemoglobina, hematocritul, numrul de globule rosii si albe n snge; glicemia (glucoza n snge); profilul lipidic – colesterolul total, HDL – colesterolul (fractiunea protectiv), LDL – colesterolul (fractiunea nociv), trigliceridele; creatinina seric; acidul uric; Electrocardiograma; n anumite circumstante, se pot recomanda si urmtoarele investigatii: ecografia cardiac, ecografia de vase carotide sau vase periferice, examenul oftalmologic, test de tolerant la glucoza – dac glicemia este peste 100 mg/dL pe nemncate, pentru a depista un diabet zaharat latent.
Tipuri de HTA
HTA este de dou tipuri: hipertensiune arterial primar si hipertensiune arterial secundar. La peste 95% dintre pacienti HTA este primar. Cu alte cuvinte, este determinat genetic si nu se poate vindeca, fiind necesar tratamentul toat viata. Cnd unul dintre printi este hipertensiv, riscul copilului de a deveni la rndul lui hipertensiv este de 25%, iar cnd ambii printi sunt hipertensivi, riscul este de 50%. Vrsta medie de aparitie a HTA primare este de 40 de ani. La doar circa 5% dintre pacienti HTA este secundar unei alte boli. Aceasta se manifest secundar altei boli (hipertiroidie, feocromocitom, boli renale, boli ale inimii). n aceste situatii trebuie diagnosticata si tratat boala de baz. Tratarea bolii duce la vindecarea hipertensiunii secundare.
Ce pot face ca sa scad valorile tensiunii arteriale?
Slbeste! Fii activ! Limiteaz consumul de sare! Limiteaz consumul de alcool! Renunt la fumat! Urmeaz tratament medicamentos pentru tensiune dac acesta este prescris de medic. Nu ntrerupe tratamentul chiar dac valorile tensiunii au ajuns la normal. Tratamentul pentru hipertensiune trebuie urmat toat viata.
Cum mi poate scadea colesterolul din snge?
Colesterolul este o substant grsoas care ajunge n snge din dou surse: produs de ficat si din alimentatie. Cea mai mare parte (80-90%) a colesterolului care circul n snge este produs de ficat, restul vine pe cale alimentar. Exist dou surse prin care colesterolul ajunge n snge: o parte vine prin alimentatie, o alt parte este produs de ficat. Colesterolul alimentar se gseste n glbenusul de ou, carne si preparate lactate. n general, obisnuim s vorbim despre colesterolul total atunci cnd ne referim la acest subiect. Colesterolul total trebuie s fie n condit ii ideale sub valoarea de 200 mg/dl. Colestrolul este alctuit din mai multe componente, numite fractii de colesterol. Dou astfel de fractii sunt extrem de importante: LDL colesterol – este numit popular colesterolul ru – acesta este principalul vinovat al formrii plcilor de aterom. Acesta trebuie s aib o valoare mai mic de 115mg/dl la persoanele fr factori de risc, iar la cei care au deja o boal cardiovascular sau factori de risc idealul ar fi sub 80mg/dl; HDL colesterol – cunoscut si numele de colesterol bun – are rolul de a proteja peretii vaselor mpotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40mg/dl ofer protectie n fata riscului de aparitie al bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie s fie mai mare de 60mg/dl. n afar de colesterol, n snge circula si alte tipuri de grsimi. Trigliceridele sunt, de asemenea, asociate cu cresterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora n snge trebuie s fie mai mic de 150mg/dl pentru a reduce riscul de aparitie al bolilor de inim. Evident, reducerea alimentelor bogate n colesterol din diet va conduce la scderea cantittii de colesterol din snge, ns de cele mai multe ori nu suficient de mult pentru a reduce riscul cardiovascular. Din acest motiv, este important s te informezi la medicul tu ce alte msuri ti sunt necesare pentru a reduce colesterolul.
Ct sare are voie s consmume un hipertensiv?
Consumul de sare n exces conduce la cresterea valorilor tensiunii arteriale si a riscului cardiovascular. Recomandarea specialistilor pentru persoanele sntoase este de a consuma 2.300 mg sodiu/zi (adic aproximativ 6 g sare/zi sau att ct ncape ntr-o lingurit). n cazul persoanelor ce sufer de boli cardiovasculare, cantitatea de sodiu permis este de 1.500 mg de sodiu pe zi (adic mai putin de 4 g sare). Alimentele procesate sau semipreparate, fast-food, mesele luate la restaurant sau n oras aduc un exces de sare n organism si trebuie avute n vedere n alctuirea dietei.
Clasificarea nivelurilor tensiunii arteriale
Categoria: Sistolic – Diastolic
Optim: <120 - <80
Normal: 120-129 - 80-84
Normal nalt: 130-139 - 85-89
Hipertensiune grad 1: 140-159 - 90-99
Hipertensiune grad 2: 160-179 - 100-109
Hipertensiune grad 3: >180 – >110
