Chiar dac la slujbele bisericesti tinute ieri credinciosii nu s-au prea nghesuit, la terminarea acesteia, mii de vasluieni au fost prezenti n curtile bisericilor pentru a lua ap sfintit. Fie de rusinea preotilor, care le-au cerut s nu se mai calce n picioare ca n anii din urm, fie struniti de oamenii legii, credinciosii nu s-au mai clcat n picioare. Incidentele nu au lipsit totusi, o femeie lesinnd n timp ce astepta s primeasc aghiazm. Incidentul s-a petrecut la Biserica Adormirea Maicii Domnului, din municipiul resedint de judet. Din fericire, si-a revenit repede, nefiind nevoie de interventia medicilor. Potrivit credintei populare a crestinilor, aghiazma de la Boboteaz alung bolile si rul de orice natur si aduce belsug pe terenurile agricole stropite.
Sute de credinciosi au fost, ieri, prezenti n lcasurile de cult pentru a asista la slujba prilejuit de srbtoarea Botezului Domnului, una dintre cele mai mari srbtori din calendarul ortodox. Spre sfrsitul slujbei, n curtea fiecrei biserici s-au adunat mii de vasluieni, dornici s intre ct mai repede n posesia apei sfintite, aductoare de sntate si belsug. Cei mai multi au fost, ca n fiecare an, credinciosii care au venit la Biserica Adormirea Maicii Domnului. Preotii le-au cerut oamenilor s stea civilizat la rnd pentru aghiazm. Dojana acestora si interventiile oamenilor legii s-au dovedit eficiente, asa c enoriasii nu s-au mai clcat n acest an n picioare. Incidentele nu au lipsit totusi, o femeie lesinnd la coada la care astepta. Si-a revenit repede ns si a refuzat ca cei de fat s solicite o Ambulant pentru a o transporta la spital. Boboteaza, cum este denumit srbtoarea n popor, marcheaz sfrsitul ciclului de srbtori dedicate Anului Nou si este nchinat purificrii mediului nconjurtor, n special a apelor, de fortele malefice. n aceast zi, preotii fac agheazma – boteznd apele – pe care o vor folosi pe tot parcursul anului pentru botez si pentru sfintirea oamenilor si caselor. n multe din localittile trii, la ritul de scufundare a crucii n ap, poporul a adugat numeroase practici de purificare: stropirea, splatul sau scufundarea ritual n apa rurilor sau lacurilor, strigte si zgomote pentru alungarea spiritelor rele, se aprind focuri, se afum vitele si anexele gospodresti. Dup slujba bisericeasc, n unele localitti, preotii arunc o cruce de lemn n ap, pe care mai apoi flci curajosi se arunc s o aduc napoi. De Boboteaz se soroceste vremea si belsugul holdelor pentru urmtorul an si, se spune, c n aceast zi se deschide cerul, iar animalele vorbesc si capt puteri neobisnuite. Ca alimente rituale specifice zilei sunt piftia si grul fiert, se bea vin rosu. Rituarile legate de ajun sunt la fel de puternice: preotul care intr n cas trebuie neaprat s se aseze si s guste din bucatele oferite, pentru a sta petitorii si clostele pe ou, iar fetele fur din busuiocul cu care se stropeste cu agheazm prin cas. Acesta, pus n noaptea de ajun sub pern, va face ca tnra fat s-si viseze ursitul. nzestrrile magice ale busuiocului sunt date de credinta c Iisus, dup ce a fost botezat, a fost acoperit cu ramuri de busuioc.
