ncepnd cu data de 18 ianuarie, Camera de Arbitraj si Mediere (CAM) organizeaz, la Vaslui, cursuri de formare initial n domeniul medierii. Programul „Medierea – metod alternativ de solutionare a conflictelor” este avizat de Consiliul de Mediere si desfsurat de CAM, furnizor autorizat de Consiliul de Mediere din anul 2012.
Stuctura programului este format din 90 de ore de elemente teoretice si practice, grupate n cinci module: teoria si analiza conflictelor, rezolvarea alternativ a disputelor, medierea, organizarea profesiei de mediator si formulare utilizate n mediere. Programul se va desfsura n zilele de smbt si duminic, taxa de participare (care include si taxa de examinare) este de 3.000 lei si se poate achita n rate, din care un avans de 1.000 lei nainte de nceperea cursului. Diferenta va fi achitat pn la finalizarea programului de formare. Traian Claudy Irimia, notar public n municipiul Vaslui, dar si formator de mediatori, a precizat c, pentru nscriere si informare, doritorii pot contacta telefonic mai multe persoane: Florin Srbu – tel. 0744.147.875, Raluca Grigoras – tel. 0752.263.609 si Adriana Crare – 0755.133.833. „La Vaslui, din cauza necunoasterii, medierea nu este foarte uzitat. De aceea, din 18 ianuarie, vom demara aceste cursuri, la Vaslui fiind loc pentru activitatea multor mediatori. Cursantii vor parcurge un program de formare profesional autorizat si vor avea oportunitatea de a exercita o profesie liberal n plin afirmare, n conditiile n care medierea este o alternativ pentru numeroase tipuri de conflicte si litigii”, a spus Traian Claudy Irimia.
Pregatiti pentru mediere
La ncheierea programului, cursant ii vor dezvolta o serie de competent e printre care asigurarea condit iilor necesare desfsurrii activittii, facilitarea comunicrii ntre prti, operarea cu documnte, analizarea conflictelor, analizarea informatiilor, facilitarea acordurilor, ncheierea de contracte pentru rezolvarea de conflicte, redactarea documentelor etc. De asemenea, echipa de formatori va acorda consultant pentru ntocmirea dosarului de autorizare ca mediator, ndrumarea pentru gestionarea primelor cazuri de mediere, precum si acordarea de reduceri pentru participarea ulterioar la alte cursuri de formare profesional a adultilor desfsurate de Camera de Arbitraj si Mediere. Medierea este valabil att nainte ca dosarul s fie nregistrat pe rol, ct si n orice faz din timpul procesului de judecat. n conditiile n care se ajunge la un acord de mediere, instanta de judecat, la solicitarea prtii interesate (cel care achit taxa), restituie taxa de timbru prtii care a pltit-o. Acordul de mediere se depune la instant (dac dosarul este pe rol, urmnd ca judectorii s dea o hotrre de expedient. Adic cauza nu se mai judec, nu se mai cheltuie bani, nu se mai pierde timp. n cazul n care prtile nu ajung la o ntelegere, procesul continu dup o suspendare prealabil de trei luni.
BP ?i Chevron au deversat de?euri radioactive n apele de coast? ale statului american Louisiana
Mon?trii petrolieri BP (British Petroleum) ?i Chevron au deversat n apele de coast? de?euri toxice inclusiv material radioactiv rezultate n urma opera?iunilor de forare, acuz? comitatul (parish) Plaquemines din statul Louisiana ntr-o plngere naintat? mar?i, 24 decembrie, Cur?ii Federale.
Comitatul Plaquemines afirm? c? numitele companii au deversat n ocean reziduuri de pe cmpurile petrolifere, violnd Legea statului Louisiana asupra managementului resurselor costiere din 1978. Numita lege le cere companiilor s? cure?e, s? fac? din nou proprii pentru via??, s? detoxifice sau s? restaureze zonele poluate, ceea ce numitele companii nu au f?cut, spune actul de acuzare.
Poluarea, nso?it? de exploatarea neadecvat? de c?tre companii a cmpurilor lor petrolifere au cauzat serioase eroziuni costiere ?i contaminarea pnzei de ap? freatic?, potrivit aceluia?i act de acuzare.
Socotim c? numitele companii petroliere sunt responsabile pentru propriul lor comportament, credem c? aceste companii petroliere sunt de condamnat ?i mai credem c? aceste companii petroliere au n?elat statul a spus John Carmouche, reprezentantul comitatului Plaquemines, n noiembrie, cnd acuza?ia a fost prezentat? cur?ii statului Louisiana.
Comitatele Plaquemines ?i Jefferson au naintat n noiembrie circa 30 de plngeri mpotriva unei duzine de companii din domeniul energetic ?i a contractorilor acestora, acuznd distrugerea ?i poluarea regiunilor de coast?.
Plngerea mpotriva BP ?i a Chevron afirm? c? aceste companii petroliere ar fi trebuit s? recunoasc? faptul c? de?eurile rezultate n urma for?rii, cunoscute ca lichid de fracturare, con?in inacceptabile ?i implicit periculoase cantit??i de materiale radioactive Radiu 226 ?i Radiu 228.
Chiar dac? minime cantit??i de Radiu 226 au fost utilizate odat? n produse de ngrijire precum pasta de din?i, ele au fost eliminate atunci cnd s-a descoperit c? beneficiile pentru s?n?tate nu erau deloc adev?rate, potrivit Comisiei de Reglementare Nuclear?.
Expunerea ndelungat? la radiu spore?te ?ansele de apari?ie a unor boli precum astmul, cancerul de oase, leucemia ?i anemia aplastic?, raporteaz? Agen?ia pentru Protec?ia Mediului.
Con?innd radia?ii gamma, radiumul este d?un?tor dac? este ingerat sau inhalat. Agen?ia pentru Protec?ia Mediului spune c? aproximativ 20 % din radiumul ingerat nu mai p?r?se?te corpul uman, intrnd n circuitul sngelui ?i adesea acumulndu-se n oase.
Plngerea legal? mai atrage aten?ia asupra construirii de c?tre companii a unor gropi de depozitare a de?eurilor insuficient c?m??uite, descrise n plngere ca simple gropi, iazuri sau excava?ii s?pate n p?mnt sau n teren mocirlos. Multe asemenea batale nu au fost niciodat? corect etan?ate, iar companiile nici m?car nu au cerut permisiunea s? le nchid?, spune plngerea.
Comitatul Plaquemines acuz? BP c? a s?pat, f?r? permisiune, canale n zona de exploatare a ?i?eiului ?i gazului.
Plngerile sunt cam acelea?i, spunea, n noiembrie, n fa?a cur?ii, Don Briggs, pre?edintele Asocia?iei Produc?torilor de Petrol ?i Gaz din Louisiana. Vor s? extorcheze de ct mai mul?i bani industria de petrol ?i gaze, bani care vor umple buzunarele unui grup restrns de avoca?i.
n noiembrie, revista Harpers a publicat un raport cuprinz?tor despre mo?tenirea murdar? a exploat?rii petrolului n statul Louisiana ?i despre atrac?ia irezistibil? pe care o exercit? industria aceasta asupra oamenilor politici.
n articol i s-a dat cuvntul ?i lui Briggs, care a deplns ini?iativele menite s? pun? cap?t, n numele mediului ?i s?n?t??ii, produc?iei de petrol ?i gaz prin fracturare hidraulic? n Louisiana.
n urma unei ntlniri cu Briggs, autorul articolului, Ken Silverstein a scris c? lobby-istul a criticat ceea ce el numea o cramponare neru?inat? a reziden?ilor de pe coasta Golfului Mexic pentru a smulge o frntur? din fondul de compensare de 20 de milioane de dolari creat n urma exploziei platformei de forare Deepwater Horizon [n 2010]. BP este jefuit ?i pr?dat de oricine locuie?te sau are vreo afacere pe coasta Golfului Mexic, a spus el pufnind.
BP este n prezent implicat ntr-un proces n care spune c? s-au adus plngeri nentemeiate ale unor firme prejudiciate de scurgerea masiv? de petrol din 2010, urm?rind impunerea unei scheme de compensare de mai multe miliarde de dolari.
Articol preluat de The European Times din 24 decembrie 2013 de pe site-ul rt.com.
Traducere din limba englez? de Alexandru Ciolan
Sursa: A Treia Forta Romania Profunda
Comentariile sunt închise.