Modificrile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor n 10 decembrie 2013 sunt neconstitutionale, a decis, ieri, Curtea Constitutional.
Judectorii Curtii Constitutionale au discutat, miercuri, sesizarea naltei Curti de Casatie si Justitie si cele ale PDL privind modificrile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor n 10 decembrie 2013. n urma analizrii modificrilor aduse Codului Penal, Curtea Constitutional a decis c acestea sunt neconstitut ionale. nalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutional n 12 decembrie 2013, preciznd n actul transmis CC c modificrile aduse Codului Penal, n urma crora s-ar putea concluziona c anumite persoane sunt deasupra legii, neputnd fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept. Potrivit instantei supreme, prin modificarea legii, n sensul c sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele Romniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care si desfsoar activitatea n cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbrile aduse la conflictul de interese, s-ar putea desprinde concluzia c toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevzut n art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputnd fi cercetate si pedepsite pentru svrsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept. Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenta de tratament juridic instituit prin modificrile Codului penal nu are o justificare obiectiv si rezonabil, n conditiile n care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare n cazul unor categorii de persoane aflate n aceeasi situatie cu persoanele crora normele de incriminare le sunt aplicabile. Decizia de sesizare a Curtii Constitutionale a fost luat de Sectiile Unite ale instantei supreme, la dou zile dup adoptarea modificrilor de ctre Camera Deputatilor. Si PDL a transmis Curtii Constitutionale, tot n 12 decembrie, dou sesizri privind modificrile la Codul Penal. Una dintre sesizrile PDL a vizat definirea functionarului public, iar cealalt, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, sustinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD si PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici. Blaga spunea c PDL contest si faptul c proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu n cazul n care acestea vizeaz activitatea organizrii judectoresti. Presedintele democrat-liberalilor a criticat si faptul c sedinta Comisiei Juridice n care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul noptii si c reprezentantii PDL nu au fost anuntati. El mai spunea c USL, n loc s se gndeasc s creeze locuri de munc pentru romni, se gndeste s creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, s-si scoat prietenii din nchisoare, s-i apere pe cei care sunt nc n justitie. Modificri la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor n 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificri, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevzut n Codul Penal. n aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat n octombrie 2012, prin care se schimb articolul privind conflictul de interese, fiind eliminat categoria functionarilor publici. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentar a Camerei si a fost votat fr ca raportul comisiei s fie publicat si fr dezbatere n plen. De altfel, Comisia juridic a ntocmit raportul cu o sear nainte, n aceeasi sedint controversat n care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii. Modificrile au fost contestate vehement de presedintele Traian Bsescu, care a spus c acestea sunt dramatice si drm zece ani de munc si activitate a institutiilor anticoruptie, precum DNA sau ANI. Reactia lui Bsescu nu a fost singular. Astfel, Directia National Anticoruptie a artat c, n urma modificrilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi n judecat pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea s fie achitati, iar cei aflati n detentie, prin condamnri definitive, ar putea fi pusi n libertate. La rndul su, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea c, n urma modificrilor, se va crea o super-imunitate, iar istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat n aer n cazul a 25 de senatori si deputati. Si CSM a criticat modificrile aduse Codului Penal, subliniind c nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridic a Camerei Deputatilor a sustinut ns c nu avea obligatia s cear avizul CSM. Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de ctre deputati.
