Judectorii Curtii Constitutionale (CC) arat, n motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutionale modificrile aduse Codului penal, c legiuitorul a afectat, prin acestea, protectia penal acordat unor valori sociale deosebit de importante.
„Curtea constat c, prin modificrile operate, legiuitorul a afectat protectia penal acordat unor valori sociale deosebit de importante. (…) n mod paradoxal, legiuitorul extrage din aria de incident a rspunderii penale, tocmai persoanele care ocup functii reprezentative n stat si care exercit prerogative de putere real, persoane ale cror fapte de natur penal produc consecinte grave asupra bunei functionri a autorittilor publice, asupra actului decizional care priveste interesul general al societtii, si nu n ultimul rnd, asupra ncrederii cettenilor n autoritatea si prestigiul institutiilor statului”, se arat n motivarea deciziei de constatare a neconstitutionalittii n cazul modificrilor la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor n 10 decembrie 2013. Potrivit judectorilor CC, desi noile dispozitii prevd c functionarii publici „rspund penal, civil sau administrativ n conformitate cu dispozitiile legilor speciale n baza crora si desfsoar activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, sub aspectul rspunderii penale, „trimiterea la legea special si la dreptul comun este una iluzorie”. „n ceea ce l priveste pe Presedintele Romniei, acesta ndeplineste prerogativele si exercit competentele stabilite prin Constitutia Romniei si alte legi, prin Administratia prezidential, institutie public aflat la dispozitia Presedintelui, n temeiul Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale. Senatorii si deputatii sunt reprezentanti alesi ai poporului romn, exercitndu-si mandatul n serviciul poporului, n temeiul Constitutiei, a Legii nr. 96/1996 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si a regulamentelor proprii de organizare si functionare”, mai precizeaz judectorii CC, n motivarea deciziei. Conform sursei citate, n conditiile n care finalitatea legii este aceea de a crea premisele ca persoana care detine o demnitate sau o functie public s-si ndeplineasc cu obiectivitate atributiile care i revin potrivit Constitutiei, si nu n scopul realizrii unor interese personale de natur patrimonial, care s prejudicieze interesul public, „restrngerea sferei de incident a normei de incriminare a conflictului de interese genereaz importante probleme de neconstitutionalitate”. CC a decis, n 15 ianuarie, cu unanimitate de voturi, c modificrile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor n 10 decembrie 2013 sunt neconstitutionale. Obiectiile de neconstitutionalitate au fost formulate de nalta Curte de Casatie si Justitie si de 50 de deputati apartinnd Grupului parlamentar al PDL, cu privire la dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (actualul Codul Penal si noul Cod Penal) si la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal. Astfel, CC a admis obiectia si a constatat neconstitutionalitatea articolului I punctul 5 si articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care nltur din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe presedintele Romniei, pe deputati si senatori, precum si persoanele care si desfsoar activitatea n cadrul unei profesii liberale, n baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat. „Aceste dispozitii ncalc art.1 alin.(1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectrii Constitutiei si a legilor, art. 16 alin. (1) si (2) care consacr principiul egalittii n drepturi, precum si art. 11 alin. (1) privind obligatia statului romn de a ndeplini ntocmai si cu bun-credint obligatiile ce i revin din tratatele internationale”, s-a artat ntr-un comunicat de pres al Curtii Constitutionale. De asemenea, judectorii constitutionali au constatat neconstitutionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care nltur functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaz din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregtirea stiintific, artistic, literar si profesional. „Aceste dispozitii ncalc art. 1 alin. (1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectrii Constitutiei si a legilor, art. 16 alin. (1) si (2) care consacr principiul egalittii n drepturi, precum si art. 11 alin. (1) privind obligatia statului romn de a ndeplini ntocmai si cu bun-credint obligatiile ce i revin din tratatele internationale”, a precizat Curtea Constitutional. Judectorii constitutionali au constatat si neconstitutionalitatea articolului I punctul 2 si articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispozitii care reglementeaz o cauz de reducere si de nlocuire a pedepselor pentru anumite infractiuni, denumite generic „infractiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil n bani”, potrivit CC. „Aceste dispozitii sunt neconstitutionale raportat la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la statul de drept, obligatia respectrii Constitutiei si a legilor n ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea normelor, art. 21 privind accesul liber la justitie si art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale”, a precizat sursa citat. nalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutional n 12 decembrie 2013, preciznd n actul transmis CC c modificrile aduse Codului Penal, n urma crora s-ar putea concluziona c anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputnd fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.
