Sute de mii de romni sufer de hepatit si nu stiu de existenta bolii, pentru c niciodat nu s-au testat. n lipsa unor simptome evidente, aceast boal silentioas trece neobservat, iar de multe ori, atunci cnd este descoperit, este prea trziu pentru a-i stopa evolutia. Pacientii cu hepatit sunt de multe ori discriminati, pentru c modul de transmitere al infectiei nu este bine cunoscut.
Hepatitele sunt boli inflamatorii ale ficatului, de diferite cauze: virusuri, alcool, anumite substante toxice sau medicamente, boli autoimune, deficite genetice, obstructii biliare, ischemie hepatic. Cele mai frecvente hepatite sunt cele produse de virusuri. Exista cinci tipuri importante de hepatite virale recunoscute (hepatita A, B, C, D, E). Ptrunderea unui virus hepatic n organism poate fi urmat de aparitia unei hepatite acute dup o perioad variabil, mergnd pn la 6 luni de la infectare. Dac unele hepatite (cele datorate virusurilor A sau E) se vindec n majoritatea cazurilor, altele (B, C si D) au un risc mai mic sau mai mare de cronicizare (prezenta peste 6 luni a virusului activ n organism), putnd persista chiar toat viata. Hepatitele cronice pot evolua ntr-un interval de timp variabil (10-20 de ani) ctre ciroz, cu insuficient hepatic. Ciroza hepatic se poate complica cu aparitia cancerului de ficat, dar si simpla prezent a unuia dintre virusurile mentionate reprezint un risc de aparitie a acestui tip de cancer.
Hepatita A, boala minilor murdare
Calea principal de transmitere este cea digestiv, prin alimente si ap contaminate cu fecale de la o persoan infectat, si rareori prin contact cu snge infectat. Conditiile sanitare precare, nerespectarea regulilor de igien si apa de fntn sau de robinet contaminat sunt incriminate pentru cele mai multe cazuri de hepatit A. Pentru a preveni contractarea bolii, sunt utile anumite msuri simple, dar extrem de eficiente: – spal-te corect pe mini, cu ap si spun, timp de minimum 20 de secunde, dup utilizarea toaletei, nainte de a mnca sau de a prepara mncarea; – spal atent fructele, legumele, verdeturile nainte de a le consuma sau de a le pune n mncare; – bea ap doar din surse potabile verificate! Boala prezint doar forma acut si, de regul, se vindec de la sine n cteva sptmni, asigurnd imunitate pe viat. Poate fi prevenita prin vaccinare.
Hepatita virala B
Este o boala infectioasa a ficatului cauzat de virusul cu acelasi nume (VHB) si se poate transmite prin fluidele corporale (sperm, secretii vaginale, saliv), prin snge ori de la mam la copil, n timpul nasterii. Virusul se transmite prin contacte sexuale neprotejate, prin reutilizarea sau folosirea n comun de ace, seringi, alte obiecte de uz personal, cosmetic, medical si stomatologic, contaminate si nesterilizate corect, prin piercing-uri si tatuaje. Virusul hepatitei B este de 50-100 de ori mai infectios dect HIV si de 10 ori dect cel al hepatitei C. n plus, el rezist o perioad considerabil de timp n conditiile mediului extern, cel putin 7 zile, timp n care poate infecta persoanele care sunt expuse la el. Din aceste motive, transmiterea VHB se face foarte usor. Dup expunerea la virusul hepatitei B, infectia acut poate apare dup 6 sptmni pn la 6 luni, de multe simptomele fiind reduse (40-70% din cazuri) si boala poate trece neobservat. Majoritatea simptomelor sumt asemntoare cu cele ale gripei (febr, oboseal, lipsa apetitului, dureri musculare si articulare), dar uneori apar si manifestri digestive (greturi, vrsturi, dureri abdominale mai ales subcostal drept), sau urin nchis la culoare, fecale albicioase si icter. Dac organismul nu reuseste s elimine pe cale natural virusul, hepatita B acut poate evolua spre hepatit cronic. Diagnosticul de infectie cu virus B (acut sau cronic) se face prin teste sangvine, care indic prezenta VHB n snge. Scopul principal al tratamentului hepatitei cronice cu virus B const n eliminarea virusului si prevenirea agravrii deteriorrii functiei ficatului cu evolutie ctre ciroz si aparitia cancerului de ficat.
Hepatita C
Este o boal viral infectioas produs de virusul hepatitei C (VHC). Hepatita C se transmite n principal prin sngele unei persoane infectate, prin fluide corporale si de la mam la ft. Virusul se poate transmite prin transfuzii, utilizarea de ace, seringi si alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care pot veni n contact cu sngele si care sunt nesterilizate corect, folosirea n comun a obiectelor de igien personal care pot veni n contact cu sngele (periute de dinti, aparate de ras, truse de manichiur etc.), utilizarea n comun de ace si seringi pentru drogurile injectabile, realizarea de piercinguri, tatuaje sau acupunctur cu ace si instrumente nesterile, nteparea sau tierea accidental cu instrumentar care are snge infectat pe el, contact sexual neprotejat cu o persoan infectat. De multe ori, simptomele de hepatit acut cu virus C pot s lipseasc sau s fie necaracteristice, fiind confundate cu ale altor boli. Astfel, n lipsa unui test de snge, nu poti sti sigur dac esti sau nu infectat. Virusul hepatitei C rezist chiar si 3 luni n conditiile mediului exterior. n circa 80% dintre cazuri, hepatita C devine cronic. Grupe de risc crescut sunt date de persoanele care au suferit transfuzii de snge sau interventii chirurgicale nainte de 1992, cnd au fost introduse teste eficiente pentru depistarea hepatitei C, persoanele care au primit produse de snge nainte de 1992, consumatorii (chiar si ocazionali) de droguri injectabile, care folosesc n comun ace si seringi, pacientii care au fcut sau fac hemodializ, personalul medical si cel din siguranta public (politie, pompieri etc.) care vin n contact cu sngele la locul de munc sau prin natura profesiei, persoanele infectate cu HIV, familiile celor infectati cu virusul hepatitei C, copiii ai cror mame sunt infectate cu VHC, persoanele cu boli hepatice sau care consum mult alcool.
Regimul alimentar al bolnavilor cu hepatita
Hepatita este o afectiune a ficatului, cu caracter inflamatoriu, infectios si transmisibil, uneori sub form de epidemii. Boala determin scderea irigatiei sanguine, cu reducerea aportului de oxigen, ceea ce provoac o diminuare a capacittii functionale a celulelor hepatice, aparitia primelor leziuni si rupturi ale canaliculelor intralobulare, permitnd ca o parte din bilirubin s treac din capilarele hepatobiliare n snge. Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurnd cresterea rezistentei generale a organismului. Consumati obligatoriu sucuri dietetice de legume La nceput se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfecl rosie, castraveti, lactuca), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lmi, prune, struguri, cpsuni, fragi, agrise, afine, pepeni verzi), consumate imediat dup preparare si ceaiuri medicinale ndulcite cu miere de albine. La 2-3 zile dup ncetarea crizelor, se introduc n alimentatie produse lactate (lapte dulce si acru, iaurt, brnz proaspt de vaci – 250 g/zi, cas dulce, urd, telemea desrat – 100 g/zi, smntn – 2 linguri/zi), margarin, untdelemn crud (40-50 g/zi) si otet de mere. Sunt usor suportate supele cu zdrente de ou, legumele verzi fierte (fasole psti, mazre), ridichi rase, salate de legume (cu ptrunjel, telin, mrar, spanac, lobod, morcov ras, lctuc, castraveti, ardei gras). Mai pot fi consumati cartofi fierti sau copti, peste slab (pstrv, stiuc, lin, biban, salu, cod), carne de vit slab sau de pasre (sub form de rasol). La mas se serveste pine prjit, mmlig, chifle, titei, macaroane, fulgi de ovz, orez, ou moi, ochiuri romnesti fierte n ap, budinci, papanasi. Fructele sporesc protectia ficatului mpotriva toxinelor La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cirese, visine, piersice, caise, fragi, coacze, agrise, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lmi, portocale, msline), care mresc rezerva de glicogen a ficatului si i mbunttesc starea functional prin protejare mpotriva toxinelor. Srurile de magneziu din fructe stimuleaz secretia si evacuarea bilei n duoden. La desert se mai adaug diferite dulciuri: serbet, peltea, dulceat, prjituri cu gem sau marmelad, sufleuri si compoturi. Aceste aporturi nutritive asigur o functionare normal a ficatului, ameliorarea proceselor patologice, refacerea leziunilor hepatice si un aport optim de energie, care s compenseze degradarea propriilor rezerve prin consum calorigen. Prjelile sunt strict interzise. n tehnica gastronomic se va respecta o alimentatie de crutare hepatic, n care se exclude prjirea alimentelor, dar se accept fierberea, nbusirea si coacerea. Se limiteaz strict cantitatea de grsimi animale, bogate n colesterol, pn cnd toleranta ficatului pentru lipide revine la normal. Trebuie s se stie c exagerarea aportului glucidic, prin dulciuri concentrate, poate suprasolicita functia endocrin a pancreasului, ducnd la epuizarea resurselor insulinice, cresterea glicemiei si instalarea diabetului zaharat. n locul dulciurilor concentrate este bine s se consume produse alimentare care contin fructoz (fructe, legume, miere de albine), ntruct aceasta are valoare energetic dubl fat de glucoz si este mai bine tolerat de celulele hepatice. Att n hepatita acut, ct si cronic se interzic: carnea gras de porc, oaie, rat, gsc, vnat, raci, grsimi animale (untur, slnin), sosuri cu rntasi, prjeli, pastram, mezeluri, conserve, afumturi, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, brnzeturi grase, srate si fermentate (cascaval), legume uscate sau cu celuloz dur (fasole, varz, gulii), nuci, alune, migdale, sare n exces, condimente iuti (piper, boia, mustar, hrean, usturoi, ceap). De asemenea, se exclud cafea, cacao, nghetate, buturi alcoolice tari, unele buturi rcoritoare (Coca-Cola). ATENTIE! Regimul de viat recomand ca bolnavul de hepatit cronic s fie izolat n camer separat sau internat ntr-un spital de boli contagioase, avnd n vedere caracterul molipsitor al hepatitei. La nceputul crizelor, bolnavul va sta n repaus absolut la pat pentru reducerea consumurilor energetice si de oxigen. Se evit efortul fizic si intelectual, stresul din colectivitate si mediul extern poluat.
Statistici ngrijoratoare
Aproximativ un milion de oameni mor anual (2,7% din totalul deceselor) din cauze legate de hepatitele virale. Aproximativ 57% din cazurile de ciroz hepatic si 78% din cazurile de cancer la ficat sunt secundare infectiilor cu hepatit B sau C. Incidenta anual a infectiilor cu virusul hepatitei A la nivel global este estimat la aproximativ 1,4 milioane. La nivel mondial aproximativ 2 miliarde de persoane au fost infectate pn acum cu virusul hepatitei B, iar peste 240 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu acest virus. Infectia cu VHB provoac anual ntre 500.000 si 700.000 decese. Aproximativ 150 milioane de persoane sunt infectate cronic cu virusul hepatitei C. Dintre acestea, annual se nregistreaz peste 350.000 decese prin afectiuni grave ale ficatului. n Romnia, numrul pacientilor care sufer de hepatitele cronice B si C este estimat de European Centre for Disease Control (ECDC) la aproximativ dou milioane. Asta ar putea nsemna c 1 din 10 romni pot fi atinsi de virusul hepatic. Conform medicilor de specialitate, cteva mii de infectii noi sunt raportate anual. Romnia se situeaz pe locul 25 (din 30 de tri europene) ntr-un Index ce compar nivelul de screening, tratament si preventie. Fr tratament, hepatita poate conduce la ciroz si cancer si poate provoca afectiuni secundare serioase.
Material realizat cu sprijinul Compartimentului de promovare a snttii din cadrul Directiei de Sntate Public Vaslui
