Admiterea n liceu se va face pe baza mediei la evaluarea national n pondere de 75 la sut, n timp ce faculttile nu mai pot tine cont la admitere de notele din liceu ale candidatilor, aceastea fiind doar unele dintre schimbrile importante din Educatie n 2014.
ncepnd din 2014, n calcularea mediei de admitere n liceu, media de la evaluarea national va reprezenta 75 la sut, fat de 50 la sut n anii trecuti, scznd astfel la 25 la sut ponderea notelor din ciclul gimnazial. Cursurile la clasa a VIII-a se vor ncheia n 13 iunie 2014, iar n perioada 16-18 iunie va avea loc nscrierea la evaluarea national. Anul 2014 aduce mai pentru prima dat simularea examenului de bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, introdus de ministrul Educa- tiei,Remus Pricopie, cu speran- ta c elevii vor acorda o mai mare atentie „examenului maturittii”. Asta dup ce, n ultimii ani, tinerii nu au demonstrat prea mare interes pentru aceste examen, promovabilitatea scznd vertigios, dup introducerea camerelor de supraveghere din clase. Tot din 2014, vor avea loc evaluri la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Legea educatiei na- tionale prevede introducerea a trei noi evaluri la nivel national, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematic), a IV-a (evaluare prin esantionare la limba romn/ limba matern – ntelegerea textului scris si matematic) si a VI-a (dou probe transdisciplinare: limba romn si limba modern I, matematic si stiinte). Pn n prezent, aceste evaluri s-au fcut n sistem pilot, pe un esantion de scoli. Tot din 2014 se modific si cadrul general privind admiterea n anul I n nvtmntul superior si nu vor mai fi luate n calcul notele din liceu. Pn acum, luarea n calcul a notelor din liceu era lsat la latitudinea organizatorilor examenului de admitere, respectiv a faculttilor. Universittile vor putea stabili, pe lng acest nou cadru general, criterii specifice pentru admiterea la licent, master sau doctorat. Astfel universittile pot lua n continuare n calcul, la admiterea la licent, media la bacalaureat sau notele la unele probe din acest examen. Un alt act normativ acord dreptul absolventilor nvt- mntului profesional s continue studiile liceale la forma de nvtmnt cu frecvent. Legea educatiei nationale acorda posibilitatea absolventilor nvtmntului profesional, care promovau examenul de certificare a calificrii profesionale, s urmeze cursurile nvtmntului liceal doar la forma cu frecvent redus. Elevii din nvtmntul profesional beneficiaz si ei de tarif redus cu 50 la sut pentru transportul local n comun, dup ce reducerea era acordat doar pentru elevii din nvtmntul obligatoriu si liceal. De asemenea, a fost extins sprijinul financiar acordat elevilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale si la elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate. Din 2014, cadrele didactice netitulare calificate care obtin la concursul national unic de titularizare cel putin nota 7, avnd astfel posibilitatea s ocupe un post de titular, au posibilitatea s fac acest lucru n sase ani. Pn n prezent rezultatul la concursul de titularizare era valabil doar trei ani, iar concursul trebuia sustinut din nou dac nu erau disponibile posturi n acest interval, iar anterior candidatii trebuiau s sustin concursul an de an dac nu obtineau si post n urma promovrii cu minim 7. n nvtmntul superior vor fi aplicate noi msuri ce privesc finantarea pe baza indicatorilor de calitate, si nu pe baza ierarhizrii si clasificrii universittilor, si cresterea rolului Consiliului National al Rectorilor, care devine, prin lege, partener de dialog social al Ministerului Educatiei. Totodat, se introduc modalitt i suplimentare de alocare a fondurilor ctre universitti, dndu-se posibilitatea agentilor economici si institutelor de cercetare s finanteze studiile de doctorat. De asemenea, s-a asigurat cadrul legal pentru ca specialisti din diverse domenii de activitate s ocupe functii didactice de predare, avnd statutul de cadru didactic asociat invitat. Printre schimbrile anun- tate anul trecut se numr si impunerea unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, ncepnd din 2015. Anuntul a fost fcut, la prezentarea bilantului anului scolar 2012- 3013, de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, care a precizat c intervalul de doi ani pn la intrarea n vigoare a reglement rii este necesar pentru preg tirea acesteia. Evaluarea national, admiterea la liceu si bacalaureatul vor fi date, din 2019, dup modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonante de urgent din 2013 care modific Legea educatiei. Una dintre modificri reglementeaz calendarul de introducere a noilor forme ale examenelor de evaluare national, admitere la liceu si bacalaureat, ncepnd cu generatiile de elevi care intr n clasa a V-a, respectiv n clasa a IX-a, n anul scolar 2015 – 2016. „n acest sens, metoda interdisciplinar de predare a fost introdus, pentru prima dat, n sistemul romnesc de educatie n anul scolar 2013 – 2014, pentru ciclul primar, urmnd ca ea s fie extins, n anii urmtori, si la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evalurilor la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, ncepnd cu anul scolar n curs (2013 – 2014), evaluri care sunt concepute dup modelul testelor internationale de tip PISA, va permite elevilor s se pregteasc pentru noua form de evaluare prevzut de Legea nr. 1/2011 (a educatiei nationale, n.r.)”, a spus ministrul Remus Pricopie. PISA este o evaluare standardizat international, proiectat mpreun de ctre trile participante. Romnia particip la aceste testri din 2000. Ultima testare PISA, de pild, a continut att itemi ce vizeaz competentele de matematic si rezolvare de probleme n situatii autentice ce pot fi ntlnite n viata adult (n pondere de 75 la sut), ct si de citire sau lectur (15 la sut) si stiinte (10 la sut). Elevii romni se afl pe locul 45 din 65 de tri n urma testului PISA din 2012, rezultatele obtinute de ei fiind sub media mondial la toate cele trei domenii evaluate, respectiv matematic, citire/ lectur si stiinte, potrivit informatiilor date publicittii la nceputul lunii decembrie. La testul PISA din 2009, Romnia a ocupat locul 49 din 65 de tri participante, iar n 2006 a fost pe pozitia 47 din 57.
