Artroza, reumatismul degenerativ care afecteaz ncheiturile , se ntlneste mai frecvent dup vrsta de 40 de ani, ns, primele simptome pot aprea si mai devreme. Multi dintre noi au simtit probabil dureri articulare n timpul zilei, chiar si nainte de a mplini 40 de ani: m doare ncheiatura cotului dac ridic o greutate prea puternic sau am dureri n spatele genunchiului dac alerg mai repede si mai mult etc. Pe larg despre simptomele artrozei si ce putem face atunci cnd apar durerile, n articolul urmtor.
Artroza este o boal reumatic degenerativ care se ntlneste mai frecvent dup vrsta de 40 de ani. Odat cu naintarea n vrst, apare si degradarea cartilagiului articular. De aceea, dac la nceput durerile articulare sunt nesemnificative, ele se accentueaz pe parcursul anilor. De altfel, multi dintre noi au simtit probabil dureri articulare n timpul zilei chiar si nainte de a mplini 40 de ani: m doare ncheiatura cotului dac ridic o greutate prea puternic sau am dureri n spatele genunchiului dac alerg mai repede si mai mult etc., explic prof. dr. Rodica Chiriac, Clinica de Reumatologie a Spitalului de Recuperare Iasi.
Ce ne doare si cum stim c poate fi vorba de durere artrozica
n artroz vorbim de dureri ale ncheiturilor, cum sunt denumite n limbaj popular articulatiile. Cel mai frecvent sunt afectate articulatiile membrelor inferioare – genunchii, soldul, glezna, degetele sau laba piciorului. Ele se degradeaz mai usor deoarece sunt portante – adic duc greutatea organismului, dar si alte greutti. De asemenea, artroza afecteaz frecvent si articulatiile spatelui, degetelor de la mini, articulatiile soldului sau ale gtului (suprtoarea spondiloz cervical, care afecteaz cel mai mult femeile, n.r.). Boala se manifest n primul rnd prin durere, care la nceput este de intensitti mai mici si apare n timpul zilei la eforturi prelungite sau la suprsolicitare articular. Vorbim de o durere de tip mecanic, caracteristic artrozei, deoarece ea este nsotit de oboseal articular si apare n urma suprasolicitrii. Subliniez c durerea din artoz nu ne trezeste noaptea din somn. Apare n timpul zilei: fie dimineata, pn n prnz, dac facem un efort exagerat sau prelungit, fie n a doua parte a zilei, cnd oboseala si suprasolicitarea si spun cuvntul. n timp, durerea devine din ce n ce mai puternic si mai frecvent. Treptat, apar si ntepeneala si limitarea articular. Pe parcursul anilor, pe lng durere, multe persoane sufer din cauza ntepenirii articulatiei, mai ales dup o perioad de repaos. De exemplu, dac cineva st mai mult n aceeasi pozitie, este posibil s se simt ntepenit cnd reia miscarea: v ridicati greu n picioare dup ce ati stat asezat o vreme, minile v pot fi ntepenite dup o perioad de nemiscare sau aveti greutti n a ridica minile deasupra capului. Articulatiile dureroase si ntepenite se misc mult mai greu si astfel apare limitarea. Anumite miscri pot deveni dificil de efectuat. De exemplu, e mai greu s rsucesti capul, s ridici capul sau umrul, s ndoi genunchiul su degetul mare de la picior. Miscrile sunt dificlie si limitate de durere – prof. dr. Rodica Chiriac.
Nu se roade osul!
Trebuie, de asemenea, precizat c n artroz osul se degradeaz, nu se roade. La nivelul unei articulatii, ceea ce faciliteaz sau limiteaz miscarea este cartilagiul articular. O articulatie este constituit din dou oase. Capetele oaselor sunt acoperite de un cartilagiu care le nveleste. Acesta este ca un burete care acoper articulatia si i faciliteaz miscarea. Vrsta, eforturile exagerate, intempestive, sprasolicitarea sau supranc rcarea articulatiilor (fie prin propria greutate, fie prin greutti suplimentare), pozitiile incorecte – toate acestea duc la degradarea cartilagiului articular. Degradndu-se cartilagiul, atunci osul va prelua din sarcinile articulatiei respective. Osul nu se roade, ci se deformeaz si apar acele ciocuri de papagal.
Ce putem face pentru a ncetini evolutia bolii?
Artroza este o boal care poate fi tinut sub control, iar evolutia ei poate fi mult ncetinit dac lum la timp msuri. Asta nseamn preventie nc din etapa de tinerete. Adic, trebuie s lum msuri nc de la vrsta de 30 de ani, moment n care sistemul osos si ncheie activitatea favorabil, productiv si ncepe degradarea. Dup 30 de ani trebuie s fim mult mai atenti la: pozitii corecte n timpul orelor de lucru sau odihn, la alternarea pozitiilor statice care sunt foarte duntoare cu pozitii de relaxare, cu tehnici usoare de relaxare care le putem face la birou, la calculator. De exemplu, cinci minute de pauz cu exercitii usoare de ntindere a articulatiilor sunt foarte utile. La fel de important este greutatea. Kilogramele n plus duneaz foarte mult articulatiilor. Putem controla foarte bine greutatea cu mersul pe jos care poate fi practicat zilnic. Nu trebuie neaprat s mergem la o sal de sport, dar putem s ne propunem cteva obiective usoare: la magazinul alimentar din apropiere merg doar pe jos, nu cu masina, iau copilul de la scoal numai pe jos, nu cu masina etc. n plus, trebuie s avem grij la tot ce uzeaz articulatiile: miscrile zilnice efectuate incorect, ridicatul sau cratul greuttilor. De exemplu, un fapt banal, crora doamnele nu i dau atentie: ele trebuie s fie atente la cte lucruri si pun n poset, ct de grea este aceasta. Sunt obiceiuri zilnice crora nu le acordm important, dar care n timp duc la uzura articulatiilor.
Exista tratament medicamentos?
Binenteles, ideal ar fi s ne prezentm la medic imediat ce apar primele dureri. Dar, de obicei, pacientii ajung la medic atunci cnd durerile devin suprtoare si alarmante. De subliniat ns de ce e important prezentarea la medic si diagnosticarea ct mai timpurie a artrozei. Exist preparate care sustin cartilagiul osos, si atunci evolutia bolii este ncetinit. Binen- teles, dac aceste preparate sunt administrate corect si dac se respect si indicatiile viznd stilul de viat: foarte eficiente sunt msurile pe care le ia pacientul vis--vis de greutate, de solicitarea articular, de pozitiile vicioase etc. n ceea ce priveste medicatia, n stadii mai avansate de boal, medicul specialist stabileste o schem terapeutic n functie de fiecare caz n parte. Sunt situatii n care se poate ajunge la operatie (de exemplu – n artroza soldului sau a genunchiului se pot nlocui articulatiile foarte afectate cu proteze special). As vrea ns s m refer la situatiile cele mai frecvente, cnd artroza se manifest prin dureri suportabile. Vorbeam de acele suplimente alimentare care ajut cartilagiul si care contin glucozamin si controitin (gen Artromobil sau Artrostop, n.r.). Glucozamina si controitina sunt componente constructive esentiale ale structurii cartilajelor articulare si ale altor tesuturi conjunctive. Suplimentele alimentare care contin aceste substante ajut cartilagiul articular. Ele trebuie luate pentru o perioad mai lung (6 – 8 sptmni) cu pauz de dou luni. De altfel, prospectele explic cum se administreaz. Binenteles, cel mai bine ar fi ca persoanele care au dureri precum cele descrise mai sus s apeleze la medic pentru un tratament ct mai potrivit stadiului afectiunii, explic prof. dr. Rodica Chiriac.
