Despre dependenta procurorilor

Asociatia Magistratilor din Rom�nia a fost, de la bun �nceput, conceput� pentru a ap�ra ceea ce se cheam� independenta magistratilor. Si pentru ca la noi, �n Constitutie, li s-a acordat foarte lejer procurorilor statutul de magistrati al�turi de judec�tori, desi tot Constitutia stipuleaz� clar c� Justitia se face prin instante, deci nu prin parchete, veti �nt�lni �n AMR si procurori. Al�turi de judec�tori. La fel ca si �n CSM. Simbioza, �n numele independentei magistratior, e �n aparent� perfect�. Si legal�. C�ci aceasta e legea. Cu toate acestea, stim bine, �n mediul lor intim si carieristic, nici vorba ca judec�torii s� fie de acord cu acest lucru. Dar �nghit g�lusca �n continuare, pe nemestecate, c�ci iat� c� procurorii au stiut cum s�-si fac� lobby de-a lungul ultimilor ani si s�-si urm�reasc� interesul. Iar interesul a fost acela de a dicta! De a fi, cum am mai scris si-n alte d�ti, stat �n stat, intangibili! Sunt unul dintre jurnalistii a c�ror p�rere despre aceast� egalitate �ntre procuror si judec�tor este stiut�. Continui s� cred c� un procuror nu poate fi egal cu judec�torul, nu este magistrat si trebuie s� aib� control ierarhic pentru c� poate gresi oric�nd, iar aici e vorba de libert�tile si chiar viata oamenilor. Oricine se poate trezi trimis �n judecat� pe te miri ce povesti stenogramice interpretate dup� bunul plac si dup� „bunacredint�” a unui procuror care, chiar dac� spune c� e independent, �n capul lui, are o dependent� foarte mare fat� de scaunul pe care-l ocup� si pe care a fost numit prin algoritmul politic al acestor proceduri. Asa c�… Iertat s�-mi fie, dar m� mir� c� doamna procuror Elena Hach, pe care o cunosc si c�reia nu i se poate reprosa ceva din punct de vedere profesional, a f�cut la conferinta recent� a AMR un gen de lobby pentru colegii ei, sustin�nd c� procurorul trebuie s� r�m�n� magistrat, al�turi de judec�tor. Desigur, Elena Hach a expus doleantele procurorilor pe care i-a reprezentat �n perioada �n care a f�cut parte din Consiliul Superior al Magistraturii: independenta, �ndep�rtarea controlului ierarhic si posibilitatea ca solutiile pe care le dau s� fie controlate doar de instante, dar si eliminarea controlului Ministerului Justitiei asupra activit�tii parchetelor. Da, ar fi ideal ce vor procurorii, dar nu aici, sau, s� zic mai bine, nu acum. Si asta pentru simplul motiv c�, �n ultimii ani, procurorii si-au creat propria dependent�, �n subconstient, fat� de o anumit� zon� a politicului, din partea c�ruia i-au venit marile privilegii prin legi speciale, salarii foarte mari, pensii foarte mari, speciale si ele, si o logistic� pe care alte institutii, precum politia, care lucreaz� �n diverse domenii, precum cel criminalistic sau de crim� organizat�, �mpreun� cu ei, nu le au. Imaginati-v� c� procurorii nu ar mai avea niciun control ierarhic. �n acest caz, chiar dac� ei ar gresi, chiar dac� ar �nc�lca cu intentie proceduri sau drepturi ale omului, urm�rind s� contabilizeze c�t mai multi trimisi �n judecat� pentru o mai bun� evaluare si ascensiune, ar face din viata multor nevinovati – cum s-a mai �nt�mplat – un calvar. Sau, si mai r�u, i-ar distruge definitiv si nimeni nu ar mai putea reconstrui imaginea acestora, pentru c� achit�rile vin de cele mai multe ori dup� ani �n sir �n care prezumtivul nevinovat este deja stigmatizat public. Iar Rom�nia pl�teste �ntruna daune impuse de CEDO, desi pragul s�r�ciei e vizibil �n toate sondajele si statisticile europene. Pe de alt� parte, povestea asta cu independenta procurorului a fost creat� pentru a prosti opinia public�. �n ciuda unei definitii, oricare ar fi ea, starea de dependent� va continua s� existe si nu trebuie s� ne am�gim c� acest avocat al statului va �ncerca s� str�ng� mai multe probe �n ap�rare dec�t �n acuzare, chiar dac� acest lucru e obligatoriu prin lege… Doar stiti de existenta at�tor dosare care au ajuns �n instant� pe te miri ce rechizitorii str�vezii… Asa fiind, consider c� noua Constitutie trebuie s� elimine definitiv statutul de magistrat al procurorului. Nu putem avea procurori care s� lucreze ca si cum ar fi cabinete individuale de avocatur� ale Statului!

� Adina Anghelescu Stancu – senior editor luju.ro

P.S.: Mi-as dori ca acolo unde e detasat�, la Oficiul National pentru Prevenirea Sp�l�rii Banilor, doamna procuror Hach s� se aplece asupra unor astfel de cazuri, chiar dac� unele dosare au fost clasate. Cum ar fi cel al sp�l�rii de bani, din 2004, care privea axa tranzactiilor imobiliare B�sescu – Casuneanu! Ar fi o dovad� de maxim� independent�!