Femeile nscute ncepnd cu data de 1 ianuarie 1967 vor iesi vor iesi la pensie la vrsta de 65 de ani. Noua gril de pensionare este prevzut n Strategia National 2013 – 2020 si, n prezent, este negociat cu partenerii europeni. Dac n trile Europei egalitatea dintre femei si brbati a fost vzut ca o victorie a sexului slab, n Romnia si, n special, n judetul Vaslui, aplicarea acestei msuri echivaleaz cu atingerea unui nou prag al srciei si cu o cronicizare a somajului. Pe lng oferta de locuri de munc foarte slab, patronii nu angajeaz femei cu vrsta peste 40 de ani. Fr slujbe si cu perspective profesionale care tind spre zero, pentru majoritatea femeilor, iesirea la pensie devenise un colac de salvare. Acum, si acesta s-a spart!
Din 2015, vrsta de pensionare a femeilor va fi egalizat cu cea a brbatilor. Astfel, femeile se vor pensiona la o vrst mai naintat, la 65 de ani. Aceast msur este prevzut n Strategia National pentru Ocuparea Fortei de Munc 2013 – 2020, publicat de Ministerul Muncii. Egalizarea vrstei de pensionare a femeilor cu cea a barbatilor va ncepe cu anul 2015, msura fiind planificat s se realizeze n orizontul de timp 2035. Dac pe plan european si nu numai, egalitatitatea ntre femei si brbati a reprezentat dintotdeauna un deziderat al organizatiilor care sprijin si promoveaz drepturile femeilor, ntrebarea este dac femeile judetului Vaslui vor simti acelasi gust al victoriei atunci cnd le va creste vrsta de pensionare. Cu o piat a muncii slab dezvoltat si cu angajatori care prefer s ncadreze persoane tinere, pentru majoritatea femeilor de peste 45 de ani, pensionarea ct mai rapid reprezint unica solutie de supravietuire. La aceast? dat?, judetul Vaslui are 102.705 pensionari, din care 80.101 pensionari de stat si 22.604 pensionari din agricultur. Pe segmentul pensionarilor de stat sunt 43.351 pensionari femei, iar n agricultur sunt 19.019 pensionari femei. La data de 1 iunie 2013, din cei 49.285 salariati nregistrati n judetul Vaslui, 46,6% erau brbati si 53,4%, femei. De altfel, la fel ca n toate judetele trii, numrul femeilor este mult mai mare dect numrul brbatilor.
Femeile nascute dupa 1967 vor iesi la 65 de ani la pensie
Conform art. 53 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „vrsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru brbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea vrstei standard de pensionare se realizeaz prin cresterea vrstelor standard de pensionare, conform esalonrii prevzute n anexa nr. 5 a legii”. Astfel, la data de 1 ianuarie 2011 la data intrrii n vigoare a legii 263/2010, vrsta standard de pensionare pentru un brbat era de 64 de ani iar pentru o femeie era de 59 de ani. n luna august 2013, vrsta standard de pensionare este de 64 ani si 7 luni pentru un brbat si 59 ani si 7 luni pentru o femeie. Conform Legii 263/2010, la data de 1 ianuarie 2015, vrsta standard de penionare va fi de 65 ani pentru un brbat si 60 de ani pentru o femeie. Dup aceast data, vrsta standard de pensionare la brbati rmne 65 de ani, n timp ce vrsta standard de pensionare le femei va creste gradual, ajungnd, la 1 ianuarie 2030, la 63 de ani. O eventual crestere a vrstei standard de pensionare pentru femei de la 63 de ani la 65 de ani va viza, cel mai probabil, femeile care, potrivit actualei legislatii, ies la pensie la 63 de ani (nscute ncepnd cu data de 1 ianuarie 1967 si care au acum sub 46 de ani).
Ce spune Cartea Alba a Pensiilor?
Reformele deja adoptate n majoritatea statelor membre privind cresterea vrstei de pensionare vor duce la o mbunttire a participrii lucrtorilor vrstnici (55-64 ani) la piata muncii cu circa 13%. Populatia UE se confrunt cu un proces accentuat de mbtrnire. n 2060, populatia de peste 65 de ani va fi ct jumtate din populatia de 15-65 ani. Aceste schimbri demografice vor creste costurile cu 4,75% din PIB-ul european. De asemenea, tendintele de mb- trnire n Romnia sunt foarte accentuate iar combinate cu o situatie economic fragil, cu o piat a muncii dezechilibrat si cu politici sociale cu accente populiste, reprezint o amenintare foarte serioas pentru cresterea economic si pentru bunstarea a generatii ntregi. Structura demografic din Romnia se va schimba de la 15% copii, 70% populatie de vrst activ si 15% vrstnici, la o structur cu 11% copii, 54% populatie de vrst activ si 35% vrstnici, n 2060. Romnia pare s rateze fereastra de oportunitate dat de demografie. Chiar dac avem o populatie de vrst activ numeroas, piata muncii nu reuseste s absoarb potentialul acestor generatii. Prin urmare, tranzitia demografic nseamn costuri pentru viitor fr materializarea beneficiului potential n acest moment. Populismul s-a dovedit principala cauz pentru dezechilibrul sistemului de pensii si este cel mai important risc pentru viitor, dat fiind c, pn n 2020, vom avea cinci ani electorali iar pensionarii sunt cel mai important segment de votanti.
