Descoperire paleontologic� unic� �n Europa, la Cretesti

Lucr�rile de refacere a Drumului European 581 pe ruta Crasna-Albita au scos la lumina zilei fragmente de oase de dinozauri vechi de peste 10 milioane de ani, unicat �n Rom�nia si extrem de rare �n lume. Importanta descoperirilor la adus �n zon�, pe post de coordonator al lucr�rilor, pe cel mai cunoscut paleontolog din Rom�nia, renumitul prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea „Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Acesta a declarat, �n exclusivitate pentru „Monitorul de Vaslui”, c� noul sit are un potential urias, aici fiind descoperite mii de fragmente de animale preistorice. „Piesele de rezistent�”, unice �n tar�, sunt dou� cranii complete de tigru cu dinti pumnal sau sabie, precum si craniul unui „ciudat dinozaur, care nu a mai avut descendenti”.

Din echipa de paleontologi care au f�cut senzationala descoperire au f�cut parte muzeograf drd. Laurentiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile P�rvan”, din B�rlad, ing. geolog dr. Ionut Gr�dianu, de la Muzeul din Piatra Neamt, si masterandul �n geologie Alexandru Solomon, de la Facultatea de Biologie si Geologie a Universit�tii „Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Munca celor trei a fost supervizat�, timp de aproape dou� s�pt�- m�ni, de prof. univ. dr. Vlad Codrea, o personalitate bine cunoscut� b�rl�denilor, dat� fiind implicarea sa �n subiectul gazelor din sist. Trebuie spus c�, odat� cu descoperirea primelor fragmente fosile, si alti cercet� tori au mers la situl �n cauz� pentru opinii de specialitate, printre acestia num�r�ndu-se si prof. univ. dr. Mihai Br�nzil�, de la Facultatea de Geografie si Geologie a Universit�tii „Al. I. Cuza” Iasi.

Drumul spre Cretesti. Cine-ar fi crezut?!?

Primele fosile descoperite au atras imediat atentia cercet�torilor, �n special datorit� vechimii foarte mari, estimat� cu o destul de mare exactitate la 10 milioane de ani. Oasele, care dateaz� din Miocen, sf�rsitul Sarmatianului, au v�zut lumina zilei �n timp ce se f�ceau lucr�ri de reabilitare a DE 581, pe raza localit�tii Cretesti, �n apropiere de Husi. „Locul respectiv ne-a oferit o sumedenie de indicii despre cum ar�ta �n urm� cu 10 milioane de ani. Acolo a fost parcursul unui r�u sau al unui fluviu, �n a c�rui albie s-au descoperit foarte multe oase si resturi de vertebrate care populau un uscat ce se contura �n aceast� parte a zonei Moldovei ca fiind o savan� �ntrerupt� de p�lcuri de copaci, ceva mai densi pe malurile apelor curg�toare. Fragmentele fiind �ns� izolate, nu s-au identificat schelete �ntregi, �ns�, cu sigurant�, prin bog�tie si diversitate, este cel mai reprezentativ sit din zona Moldovei rom�nesti”, ne-a declarat prof. univ. dr. Vlad Codrea. Primele fosile descoperite au fost �n num�r de trei, toate apartin�nd unor broaste testoase preistorice. Aglomerarea de asemenea fosile si mai ales faptul c� toate carapacele se aflau una peste alta, �n acelasi loc, i-au uimit pe cercet�tori si ia �ndemnat s�-si continue c�ut� rile. Rezultatele nu au �nt�rziat prea mult s� apar� si astfel a fost f�cut� cea mai spectaculoas� descoperire. Este vorba despre dou� cranii complete de carnivore, care fac parte din grupul tigrilor cu dinti pumnal, sau dinti sabie. Acestea apartin genului Machairodontinae, specia Paramachairodus sau Metailurus. Cu alte cuvinte, este vorba despre un exemplar similar tigrului din celebra animatie „Ice Age”. La vremea lor, aceste animale nu erau de talie impresionant�, ci mai degrab� aveau dimensiuni similare cu cele ale leopardului actual. „Aceste piese, cu sigurant�, sunt unicat �n Rom�nia, dar la fel de sigur este c� sunt extrem de rare �n Europa. Marea surpriz� a fost s� afl�m si ce anume v�nau cu predilectie aceste carnivore. Iar acest lucru l-am stabilit descoperind, �n acelasi, sit fosile de cai primitivi, din genul Hipparion, care se deosebeau de caii actuali prin faptul c� aveau trei degete functionale la membrele din fat�. Mediul mai era populat si de cel putin dou� forme de rinocer, dar si de exemplare de iepure primitiv”, ne-a mai spus prof. Codrea. Cel mai ciudat animal care ar fi tr�it �n �mprejurimile Cretestilor duce cu g�ndul la un veritabil dinozaur. Pentru paleontologi este o descoperire epocal� faptul c� s-a g�sit craniul acestuia. Piesa a dat suficiente indicii pentru a se stabili c� face parte din genul Chalicotherium, �ns� felul �n care ar�ta animalul este de-a dreptul incredibil. Din nou, d�m cuv�ntul specialistului: „Este vorba despre o combinatie �ntre cal si rinocer, un animal disp�rut, care nu a mai avut descendenti. Prin urmare, prezenta un craniu ca de cal, trunchiul era prev�zut cu membre anterioare foarte lungi, dar cu gheare enorme. Membrele posterioare, mult mai scurte dec�t cele din fat�, erau prev�zute cu copite iar coloana vertebral� era foarte oblic�. Si aceast� pies� este unicat �n Rom�nia si extrem de rar� �n Europa, doar una similar� fiind descoperit� p�n� acum �n Franta”. Acelasi sit mai contine si fosile de gazel� si antilop�, ceea ce a re�ntregit peisajul zonei de acum 10 milioane de ani. Vorbim despre o savan� �n adev�ratul sens al cuv�ntului, �ns� cu un climat temperat mult mai cald dec�t �n prezent, cu foarte multi copaci pe malurile fluviilor si ale r�urilor. Profesorul Codrea a mai spus c� meritele descoperirilor apartin mai mult echipei de la B�rlad, �ntruc�t coordonarea de la Cluj a presupus „know-howul” pentru determinarea genurilor si speciilor din care fac parte fosilele de la Cretesti. Grav este c�, �n ciuda potentialului enorm al sitului de aici, cercet�torii s-ar putea vedea nevoiti, la un moment dat, s� abandoneze s�p�turile, din cauza lipsei banilor. �n acest context, profesorul Codrea a vorbit despre necesitatea implic� rii autorit�tilor locale si jude- tene �n acest proiect unic �n tar�. Pe rom�neste, mai trebuie bani. „Informatia paleontologic� de la Cretesti este cu mult mai bogat� si mai valoroas� dec�t cea existent� �n situl de la M�nzati, pe care p�n� acum l-am considerat a fi cel mai valoros. Din p�cate, nu mai putem lucra dec�t cel mult un an, �ns� si �n tot acest timp ne-ar mai trebui fonduri pentru un excavator si o basculant�. Mai sunt zone care trebuie decopertate, iar sub acestea ar exista material fosil unic, at�t �n tar�, c�t si �n lume chiar. Autorit�tile judetene si cele locale ar trebui s� sprijine aceast� oportunitate unic�, care, veti vedea, va avea rezonante europene imediat ce se va auzi despre ea”, a �ncheiat cunoscutul profesor universitar.