Astmul este una dintre cele mai frecvente afectiuni cronice din lume, dar poate fi controlat. Ziua Mondial a Astmului, care a fost marcat anul acesta pe 7 mai, se organizeaz anual n ntreaga lume, n scopul cresterii nivelului de control asupra astmului. Societatea Romn de Pneumologie, cu sprijinul companiilor farmaceutice AstraZeneca si Novartis, organizeaz dup data de 12 mai si pn la sfrsitul anului, n 150 de spitale si policlinici de specialitate, din 40 de judete ale trii, testri gratuite pentru depistarea astmului, n cadrul campaniei „Astmul poate fi controlat!”. Lista completa a unittilor participante si a datelor de contact este disponibil pe www.invingeastmul.ro. Testrile se fac pe baza unei programri telefonice prealabile. „Testul se numeste spirometrie, nu doare si nu necesit efort. Dureaz 5 minute, iar rezultatul se d pe loc”, spune prof. dr. Florin Mihltan, presedintele Societtii Romne de Pneumologie. n 2012, Societatea Romn de Pneumologie a desfsurat n 80 de centre „Programul National de Educatie si Evaluare n Astm Bronsic si Bronhopneumopatie Obstructiv Cronic”, timp de 4 luni. Au fost testati 37.036 de pacienti, dintre care 55% deja diagnosticati cu o boal pulmonar sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare. Dintre acesti pacienti cu probleme si risc crescut de boli pulmonare, 46% au fost diagnosticati cu astm bronsic si 54% cu BPOC.
Ce este astmul?
Astmul este o boal cronic de plmni, caracterizat prin probleme recurente de respiratie si prin simptome ca lipsa de aer, respiratie suiertoare, senzatie de apsare n piept si tuse. n timpul unei respiratii normale, aerul circul liber n si afar din plmni. Atunci cnd astmul nu este sub control, cile respiratorii sunt ngrosate, umflate si inflamate si sunt mult mai sensibile la schimbrile de mediu. Asa se produce o criz de astm. n timpul crizei de astm, mucoasa cilor respiratorii se ngusteaz, muschii din jurului acesteia se contract, iar mucusul blocheaz cile respiratorii din plmni, ceea ce face respiratia tot mai dificil. Simptomele astmului variaz n timp si adesea ele se agraveaz, n mod caracteristic, n timpul noptii si n primele ore ale diminetii. Severitatea astmului variaz, de asemenea, de la individ la individ. Cauzele astmului nu sunt nc bine ntelese si cresterea vertiginoas a prevalentei acestei boli, peste tot n lume, constituie unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne. Controlul astmului este deopotriv o necesitate si un obiectiv realizabil. O persoan cu astm controlat este o persoan care: prezint simptome minime sau zero, nu se trezeste noaptea din cauza simptomelor, nu foloseste deloc/foarte rar medicatia de salvare, poate s fac efort fizic la fel o persoan obisnuit, are functia pulmonar normal sau aproape normal (msurat prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm. Unul din indicatorii cei mai importanti ai lipsei de control a astmului este spitalizarea. La nivel international, obiectivul este reducerea spitalizrilor din cauza astmului cu 50% pn n 2015.
