Din activitatea c�minelor culturale din raionul Husi la �nceputurile epocii comuniste (I)

Impunerea modelului sovietic �n �nv�t�m�nt si cultur� devine tot mai evident� �n anii 1947-1948. �n acest sens a fost creat� Asociatia Rom�n� pentru Str�ngerea Leg�turilor de Prietenie cu U.R.S.S. C�minele culturale �si continu� activitatea si dup� instaurarea regimului comunist. �n toate comunele sunt �nfiintate cercuri si comisii A.R.L.U.S. care �si exercit� controlul asupra c�minelor culturale, de multe ori directorii de c�mine asigurau si conducerea acestora. Manifest�rile culturale erau caracterizate prin popularizarea predominant� a valorilor si personalit�tilor sovietice sau din republicile „surori” anexate. �n Rom�nia erau interzisi autori rom�ni ca Mihai Eminescu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Lucian Blaga si multi altii (exista un index al autorilor interzisii foarte consistent), �n schimb se aduceau osanale lui Lenin, Stalin, Armatei Rosii ocupante. Sovieticii si slugile lor din Rom�nia, reprezentantii P.C.R.-ului (din 1948 P.M.R.) au urm�rit deznationalizarea rom�nilor si sp�larea creierelor. Prin articolul de fat� punct�m c�teva directii de evolutie a propagandei sovietice prin intermediul A.R.L.U.S., a c�minelor culturale, politrucilor si culturnicilor pusi la dispozitia Moscovei. �n fiecare an era organizat� „Luna prieteniei rom�no-sovietice”. Au �nv�tat rom�nii ceva din aceast� experient� trist�? Ast�zi, �ncotro se �ndreapt� poporul rom�n? �n octombrie 1954 s-au s�rb�torit 10 ani de la �nfiintarea A.R.L.U.S., prilej cu care s-au �mp�rtit �nsemne jubiliare, este prezentat salutul delegatiei de pioneri de la Casa Pionerilor din Husi, este lecturat� de Vasile Folescu telegrama adresat� Comitetului National A.R.L.U.S., toate acestea urmate de un program organizat de echipa artistic� a Unit�tii Militare din oras. Statia de radioamplificare a fost transportat� la sala Rodina. �n Husi existau la aceast� dat� 2400 de difuzoare. Luna Prieteniei Rom�no- Sovietic� s-a deschis �n 84 de cercuri A.R.L.U.S. C�minele culturale se implic� prin programele artistice prezentate s�tenilor, al�turi de conferintele „culturnicilor”. La Cretestii de Sus conferentiaz� �nv�t�torul Lovin Manolache, programul artistic fiind organizat de c�minul cultural „Filimon S�rbu”, la T�rzii conferentiaz� profesoara Eugenia Vornicu de la Liceul de b�ieti din Husi, organizarea spectacolului revenind echipei Unit�tii Militare din Husi, la St�nilesti conferentiaz� Lucia Patrascu, la Duda Ioan Gheorghiu, directorul Scolii elementare de 7 ani, urm�nd conferintele de la Oltenesti, Lunca Banului, Stroiesti, T�t�r�ni (sunt organizate spectacole la 33 de cercuri A.R.L.U.S.). Actiuni de slab� calitate s-au �nregistrat la Musata, R�nceni, Gusitei si Chers�cosu. Forte impresionante sunt mobilizate cu priliejul s�rb�toririi „Lunii prieteniei rom�nosovietice”. �n februarie 1952 este raportat� existenta a 125 cercuri A.R.L.U.S., 116 cercuri la 20 martie 1955 (cu 12500 membri), 133 comisii la 20 aprilie 1956. �n 1956 A.R.L.U.S. colabora cu comitetele mixte ale salariatilor, colectivele de munc� ale c�minelor culturale si colturile rosii din cluburi. O form� de �ndobitocire era cea a conferintelor tematice. �n octombrie 1955 cercul A.R.L.U.S. si c�minul cultural din Lunca Banului organizeaz� o conferint�, �n cadrul c�reia Pericli Velichi, presedintele cercului A.R.L.U.S. si directorul scolii elementare din sat, prezint� tema „Importanta recolt�rii la timp, a �ns�m�ntatului si ar�turilor de toamn�”. Comuna Lunca Banului era fruntas� �n raion, la �ns�m�nt�ri, ar�turi ad�nci de toamn� si colect�ri. Asemenea manifest�ri se desf�soar� la c�minele culturale din T�t�r�ni, Gherm�nesti, Cretesti, T�rzii si C�rligati. �n cadrul „S�pt�m�nii Prieteniei Rom�no Sovietice” din octombrie 1955 sunt inaugurate �ntov�r�sirile agricole de la St�nilesti (prin contributia lui Ioan Dima, presedintele cercului A.R.L.U.S. din comun�) si Otetoaia (comuna Lunca Banului). Profesorul universitar Petru M�lcomete din Iasi sustine la 18 decembrie 1955 conferinta „Rolul conduc�tor al P.M.R. �n dezvoltarea social economic� a t�rii”, �nt�i �n sediul Bibliotecii Centrale din Husi, apoi la cantina Comitetului Raional, unde particip� directorii c�minelor culturale, propagandistii si secretarii organizatiilor de baz� ale P.M.R. Petre M�lcomete ajunge rector al Universit�tii „Al. I. Cuza”din Iasi �n ultimele trei luni ale regimului Nicolae Ceausescu (octombrie-decembrie 1989). Conferinta „Folosirea metodelor agrotehnice sovietice asigur� recolte bogate”este sustinut� la 19 februarie 1956 �n c�minele culturale din Averesti, Hoceni, Grumezoaia, T�t�r�ni, Pog�nesti, C�rligati, Otetoaia si Arsura, iar „Tehnici agricole sovietice �n agricultura patriei noastre” la cele din Novaci, Deleni, Gorban si C�rligati. �ntre 10 si 22 aprilie 1956 sunt organizate demonstratii practice �n 36 c�mine culturale, colturi rosii din G.A.C.-uri si G.A.S.-uri, fiind evidentiate cele de la Dolhesti (ing. Maricica Tabacaru) si G.A.S. Pojor�ni (ing. Dumitru Corlat). �n toamna anului 1955 este popularizat� conferinta „Ajutorul dat de U.R.S.S. t�rii noastre pentru socializarea agriculturii”, de c�tre comisiile A.R.L.U.S. si c�minele culturale din Gherm�nesti, Schiopeni, G.A.S. Pojor�ni, C�rligati, Hoceni, Tomsa, Cretesti si Lunca Banului (�n 35 c�mine culturale). La Otetoaia, Dr�nceni, Epureni si T�rzii este prezentat� tema „Ajutorul politic dat de U.R.S.S. �n consolidarea regimului de democratie popular�”. Conform notei informative din 23 ianuarie 1953, �n sala Rodina din Husi s-a tinut de c�tre primul secretar raional P.M.R. din Husi conferinta „Marea prietenie �ntre marele Lenin si tov. Stalin”. Vladimir Ilici Lenin a fost comemorat �n ianuarie 1953 �n 69 de cercuri A.R.L.U.S. �n colaborare cu c�minele culturale. �n ianuarie 1954 s-au s�rb�torit 300 de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia (Sic !). �n zilele de 17 si 18 ianuarie 1954 au fost organizate 65 sez�tori literare la c�minele culturale, sectoarele socialiste si institutiile din orasul Husi, cu tema „Cea de-a 300-a aniversare a Unirii Ucrainei cu Rusia”. S-a organizat spectacole la c�minele culturale din Epureni (director Ioan Moraru), Vetrisoaia, Cretesti, C�rligati, Gugesti si Grumezoaia. �n 1956 este organizat� „Decada literaturii si artei ucrainiene”, deschis� festiv la 26 august �n 41 de c�mine culturale prin conferinta „Viata cultural� �n colhozurile ucrainiene”, urmat� de programe artistice, cele mai reusite fiind la Gugesti (a vorbit Mihai Macovei, directorul c�minului), R�duc�neni (Vasile Mardare, directorul c�minului), programul artistic fiind organizat de Brigada de agitatie din comun�, St�nilesti, C�rligati, Cretesti, T�rzii, Lunca Banului, Epureni si Arsura. Elena En�chescu din Iasi vorbeste �n fata a o sut� de persoane la Biblioteca Central� din Husi, despre „Comorile literaturii si artei ucrainiene”, o reusit� �n diverse �ntreprinderi si institutii: O.C.L. Produse Industriale, Sfatul Popular al orasului Husi, Ocolul Silvic, Cooperativa 1 Mai si Cooperativa Lemn Mobil�. Decada s-a sf�rsit la 21 septembrie 1956 prin serile literare din 27 c�mine culturale, cum ar fi cele de la Deleni (�nv�t�torul Ioan Croitoru), St�nilesti (�nv�t�torul Neculai P�ndaru, directorul c�minului), Leosti, C�rligati si Hurdugi. Statia de radioficare din Husi popularizeaz� evenimentul prin organizarea unei seri literare dedicat� lui Ivan Franko, unde interpreteaz� Aurel Ciulei, Aretta Lelinski si Greta V�leanu. Pe parcursul �ntregii decade s-au desf�surat emisiuni speciale cu o durat� de 15 minute.

Cristina Clit