Transportul de marf si pasageri de pe rul Prut este o afacere extrem de tentant. Dup ce, n 2010, un om de afaceri din Negresti a nfiintat prima firm de transport maritim si costier pe rul Prut, anul trecut, nc trei ntreprinztori au intrat n brans. Dou societti, una din Vaslui, cealalt din Husi, au optat transportul de pasageri, iar un om de afaceri din Brlad a deschis o societate de transport maritim si costier de marf, prima cu acest profil.
Judetul Vaslui atrage investitori cu idei de afaceri inovatoare. Anul trecut, un om de afaceri din Brlad a nregistrat o firm care are ca obiect de activitate transportul maritim si costier de marf pe rul Prut. Demn de remarcat este faptul c, n 2011, respectivul operator economic a avut o cifr de afaceri semnificativ. Initiativa brldeanului vine dup ce administratorul unei firme din Negresti a nfiintat, n 2010, o societate de transport persoane pe rul Prut. Conform datelor unei analize economice realizate de Inspectoratul de Concurent Vaslui, n 2011, au mai fost nscrise la Registrul Comertului alte dou firme de transport maritim si costier de pasageri pe rul Prut, cu sediile sociale n Vaslui, respectiv Husi. nscrierile de firme cu acest CAEN (clasificare a activittilor n economia national) este un fenomen pozitiv din punct de vedere economic pentru judetul Vaslui. Mai exact, se demonstreaz c piata local este deschis si niciun agent economic nu impune prin practici anticoncurentiale intrarea pe piata respectiv. De asemenea, activitatea maritim este o inovatie n materie de afaceri si confer initiatorului o pozitie avantajoas pe piat pe o perioad cuprins ntre unul si doi ani. Cu alte cuvinte, administratorii firmelor de transport marf si pasageri de pe rul Prut detin suprematia pe acest segment de afaceri, datorit activittii inovative.
Port la Falciu, finantat din bani europeni
Planurile de afaceri ndrznete ale ntreprinztorilor vasluieni vin s completeze initiativa lui Radu Renga, prefectul judetului Vaslui, de transformare a Prutului n ru navigabil. Prezent la Vaslui n cursul acestei veri, Septimiu Buzasu, secretar de stat n cadrul Ministerului Transportului, a spus c reluarea navigatiei pe rul Prut a devenit una din priorittile investitionale ale ministerului pe care l reprezint. Pentru a verifica dac ideea este fezabil, se va constitui un grup interministerial, format din reprezentanti ai Ministerului Transportului, Ministerului Mediului si Ministerului de Interne. Pn la sfrsitul anului curent, grupul ministerial urmeaz s dea un rspuns final n ceea ce priveste oportunitatea redeschiderii navigatiei pe rul Prut. „n urma discutiilor avute la Prefectura Vaslui, am decis formarea unui grup interministerial, care s vad dac aceast idee se poate concretiza. Din istoria Prutului, stim c rul a fost circulabil si acest subiect trebuie discutat si cu Republica Moldova. De altfel, acest proiect a fost pus pe tapet nc din anul 1990, politica Uniunii Europene fiind de sprijinire a navigatiei pe cile fluviale interioare”, a spus Septimiu Buzasu. Dac aceast alternativ de transport se va dovedi a fi valabil, proiectul va putea fi finantat prin intermediul fondurilor europene nerambursabile. La rndul lui, Radu Renga preciza c implementarea proiectului de navigatie pe rul Prut ar fi extrem de avantajoas pentru Vaslui. Pe lng crearea de noi locuri de munc si un transport ecologic, transportul pe rul Prut ar putea prelua si productia agricol a Vasluiului. Aceleasi avantaje ar exista si pentru raioanele din Republica Moldova, care si-ar putea valorifica mult mai profitabil potentialul agricol. Proiectul de navigatie pe rul Prut prevede construirea unui port si a mai multor depozite de cereale la Flciu, marf care ar urma s fie transportat pe Prut pn la Dunre.
interesant dar intreb ,dormiti si visati frumos; stiti ce presupune crearea unui debil stabilsi a unui nivel constant pentru un transport viabil pe prut acum cind cu fonduri europene pe o perioada de 5 ani se deruleaza un program de reecologozare a prutului vorbe de gazeta bahhhhh/
Pana una alta pe raul Prut este nevoie de apa 🙂
laudabila initiativa. bravo.