Peste 38% dintre absolventii de liceu si aproape trei sferturi dintre tinerele n vrst de cel putin 19 ani sunt persoane inactive, iar principala lor surs informare la cutarea unui loc de munc este reprezentat de rude si cunostinte, rezult dintr-un nou studiu publicat la nceputul acestei sptmni. Potrivit cercetrii Srcia, excluziunea social si oportunittile de munc n rndul tinerilor din mediul rural, categoriile cele mai vulnerabile pe piata fortei de munc sunt tinerii fr calificare (care nu au absolvit o institutie de nvtmntul secundar superior, abandonnd scoala la un moment dat), tinerii ntre 19-25 de ani (cel mai adesea proaspt absolventi, fr experient profesional), tinerii de peste 25 de ani, tinerele femei (mai ales cele la vrsta primului sau celui de-al doilea copil, 23-28 de ani) si tinerii de etnie rom (mai putin de 38 la sut dintre romii de 19 ani si peste sunt ocupati, fat de 60 la sut n cazul maghiarilor si circa 50 la sut din romni). Ini- tiatorii studiului arat c, n ciuda potentialului agricol al Romniei, numai 5% dintre tineri au un venituri din munca n agricultur, iar aproape 30% dintre tinerii ocupati se afl n gospodrii cu risc de srcie. Cei mai afectati sunt zilierii agricoli si non-agricoli, adic persoane aflate n conditii de subocupare sau ocupare precar. Pe dimensiunea de gen, femeile sunt mult mai vulnerabile n fata srciei salariale, fiind preponderente n domenii de activitate cu salarii mici. (…) Calitatea locurilor de munc reprezint o alt problem identificat de majoritatea responden- tilor. Locurile de munc disponibile sunt, fie fr forme legale, fie ofer salarii mici n raport cu munca cerut, salarii n raport cu care nivelul costului navetei devine unul prohibitiv, fie se nregistreaz ambele situatii, n acelasi timp, se mai arat n studiu. Anumite locuri de munc sunt percepute de ctre tineri ca fiind destinate mai degrab femeilor care au o anumit vrst si o anumit experient, cum ar fi munca prestat la patiserie, n timp ce altele, cum ar fi cele n depozite de materiale de constructii, sunt specific brb- testi, forta de munc fiind distribuit n functie de capacittile fizice ale ambelor sexe. Un alt fenomen negativ si de durat pe piata fortei de munc din Romnia este munca la negru, fr contract de munc si fr plata contributiilor sociale, aproximativ 11% dintre salariati declarndu-se n aceast situatie, conform aceleiasi cercetri. n ceea ce priveste cutarea unui loc de munc, accesul la informatie reprezint o problem pentru tinerii din mediul rural. Mijloacele moderne de informare, precum internetul, sunt prea putin ntrebuintate, principala metod de cutare a unui loc de munc fiind legat de rude si cunostinte. Majoritatea tinerilor de 19 ani si peste, mai precis 61% dintre ei, sunt neocupati, inactivi sau nu au avut niciodat un loc de munc. Dintre cei care au avut un loc de munc, 60% au peste 26 de ani, iar trei sferturi dintre ei nu mai lucreaz de cel mult trei ani. Doar 46% dintre tinerii din rural neocupati au cutat un loc de munc n ultimul an, ns doar 10% au primit vreo ofert de munc de cnd nu mai lucreaz sau au absolvit o form de nvtmnt. Conditiile de munc grele, coroborate cu existenta unei oferte a angajatorilor creia i corespunde un salariu perceput ca fiind inacceptabil de mic de ctre cei ofertati, reprezint o combinatie de factori ce demotiveaz tinerii n demersurile de cutare, respectiv, de men- tinere a unui loc de munc, se arat n studiu. Pe de alt parte, 58% dintre angajatori si 51% dintre autoritti consider c nivelul de calificare profesional a tinerilor de rural este necorespunztor cerin- telor pietei. Studiul a fost realizat n cadrul proiectului european O piat incluziv a muncii n mediul rural, cofinantat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
