Toata strada e a lor!

Problema sutelor sau poate chiar a miilor de c�ini comunitari de pe str�zile B�rladului nu �si va g�si niciodat� rezolvare. Ieri, Curtea Constitutional� a declarat neconstitutional� eutanasierea maidanezilor, �ns� pe str�zile orasului si prin �mprejurimi apar, zilnic, zeci de c�ini f�r� st�p�n. Colac peste pup�z�, padocurile din B�rlad sunt pline aproape la refuz iar la ecarisaj nu a mai r�mas dec�t un angajat. �ntre timp, sesiz�rile despre �nmultirea c�inilor comunitari curg, la fel ca si num�rul de cazuri de persoane muscate, care �n 2011 a fost dublu fat� de cel din 2010. �n paralel, iubitorii de animale aatac� autorit�tile cu pl�ngeri care mai de care mai hilare sau chiar halucinante: �Ecarisajul str�nge c�inii de pe str�zi pentru a-i da de m�ncare la leii din gr�dina zoo�.

Dup� ce judec�torii Curtii Constitutionale au declarat c� dou� dintre articolele legii care se referea la eutanasierea c�inilor f�r� st�p�n �ncalc� prevederile Constitutiei Rom�niei, administratiile locale din toat� tara s-au v�zut puse, din nou, �n fata unei probleme serioase: cum se va putea tine sub control num�rul c�inilor comunitari, �n multe localit�ti acestia f�c�nd ravagii. Este si cazul administrat iei b�rl�dene, unde cel mai edificator exemplu al problemei comunitarilor �l contitue num�rul cazurilor de persoane atacate de c�ini de pe str�zile orasului. Astfel, potrivit informatiilor culese de medicii din B�rlad de-a lungul ultimilor doi ani, �n 2011, c�inii f�r� st�p�n au muscat de dou� ori mai multi oameni dec�t �n 2010, c�nd au fost 300 de cazuri. Foarte putine au fost cazurile �n care personalul medical a tratat pacienti muscati de animale din gospod�rii nevaccinate antirabic.

De pe dealuri, c�ini �de export�

Populatia de c�ini f�r� st�p�n a cunoscut o crestere semnificativ� si �n mediile silvatice. Serviciul de ecarisaj din B�rlad are sesiz�ri, stie foarte bine, numai c� nu prea stie exact si faptul c�, numai �n ultimele luni, la ad�postul noptii, pe terenurile din �mprejurimile orasului, mai multe autoturisme au desc�rcat zeci de c�ini. Adrian C�r�b�t, directorul Gr�dinii Zoo B�rlad, a confirmat acest lucru, �ns� declar� c� nu exist� suficiente date pentru a putea fi identificati cei care s-au debarasat �n acest fel de de c�inii f�r� st�p�n. „Avem si noi informatii, pe l�ng� sesiz�rile venite de la unele persoane, c� astfel de transporturi exist�. �n oras poate nu s-au b�gat, pentru c� aici exist� risul de a fi surprinsi �n flagrant, �ns� pe dealuri si �n apropierea p�durilor e mai simplu. Din p�cate, toate datele pe care le avem sunt adev�rate, �ns� hotul neprins e negustor cinstit, cum se spune, neput�nd fi retinut niciun num�r de �nmatriculare”, spune C�r�b�t. O parte din c�inii eliberati pe dealuri se �ndrepat� spre cea mai apropiat� asazare uman�, �ns� r�m�n destui care se s�lb�ticesc si care �ncep s� v�neze precum orice alt� s�lb�ticiune carnivor�. Aici intervin v�n�torii, dar si ei sunt dep�siti de situatie, �ntruc�t, potrivit ultimelor reglement�ri �n vigoare, c�inii s�lb�ticiti nu mai pot fi �mpuscati dec�t �n conditii cu totul speciale. �n tot acest timp, ei reprezint� un real pericol at�t pentru celelalte animale de interes cinegetic, c�t mai ales pentru oameni, prin bolile pe care le pot dob�ndi consum�nd lesuri de animale sau p�s�ri s�lbatice care mor din cauze naturale.

�n oras, prapad

Confuzia (pentru autorit�ti) creat� de interzicerea eutanasierii s-a tradus �n bucurie mare pentru iubitorii de animale”. �n continuare, desi cheltuiesc lunar sume mari dar se pl�ng c� tr�iesc �ntr-unul din cele mai s�race orase din tar�, �n B�rlad sunt zeci de oameni care hr�nesc maidanezii si �i cresc fie �n spatele blocului, fi �n case. Faptul c� astfel de animale sunt crescute �n imobile nu deranjeaz� c�tusi de putin autorit�tile, �ns� at�ta timp c�t animalul creste si se �nmulteste �n voie �n spatele blocului, fiind un pericol pentru oricine le trece prin preajm�, este o problem�. Nu mai vorbim de zgomot si boli. trebuie s� amintim aici si �nversunarea cu care reactioneaz� protectorii umani ori de c�te ori cei de la Ecarisaj �ncearc� s� �i adune de pe str�zi pentru a-i imuniza. Cotidianul nostru a scris �n nenum�rate r�nduri despre c�t de violent au reactionat „iubitorii”. Adrian C�r�b�t a f�cut public� o modalitate a acestora de a intimida hingherii �n �ncercarea lor de a tine sub control maidanezii. „Pe l�ng� injuriile si blestemele care ni se adreseaz� at�t nou�, c�t si colegilor de la Politia Local�, cu care colabor�m �n aceast� actiune, mai sunt de amintit si reclamatiile scrise �mpotriva noastr� adresate Politiei Municipale sau Parchetului. Mai nou, am fost reclamati c� am aduna c�ini pentru a hr�ni cu ei leii de la Gr�dina Zoo. V� dati seama c� se �ncep cercet�ri si se fac verific�ri peste verific�ri iar asa ceva nu poate dec�t s� ne �mpieteze activitatea. P�n� acum nu s-a confirmat nimic, pentru c� activitatea noastr� se desf�soar� strict potrivit prevederilor legale”, ne-a mai declarat Adrian C�r�b�t. T�mpeniile nu se opresc nici pe departe aici iar unii, de team� c� le-ar putea disp�rea peste noapte animalele, dar mai ales din lips� de ocupatie, le �nghesuie prin apartamente sau prin sc�ri de bloc. Tot peste noapte, num�rul acestora creste. Ecarisajul stie despre o familie de b�rl�deni care ar tine �ntr-un apartament cu dou� camere aproape 40 de c�ini si pisici, dar mai stie si c� toate aceste canine si feline sunt �n aceast� perioad� extrem de agresive, odat� ce au intrat �n perioada de �mperechere. „Comportamentul unui animal aflat �n perioada de �mperechere, sau „�n c�lduri”, cum se spune popular, este extrem de imprevizibil. Toate carnasierele, de obicei, indiferent c� vorbim de canine sau feline, devin mai violente si mult mai usor de excitat din punct de vedere psihic. Astfel, un gest de afectiune al st�p�nului poate fi interpretat �n orice moment ca o amenintare iar animalul poate ataca violent”, ne-a declarat un medic veterinar. Si ca tabloul s� fie complet, trebuie spus si c�, de putin timp, Ecarisajul din B�rlad nu se mai poate biziu dec�t pe sprijinul… unui singur angajat, �ntruc�t ce-l de-al doilea este grav bolnav si s-a retras din activitate pentru minimum doi ani. Padocurile din B�rlad sunt ocupate acum �n proportie de circa 60% si cam asa vor r�m�ne, �ns� banii cu hrana comunitarilor cazati aici vor pleca �n continuare din visteria Prim�riei B�rlad. Alti bani vor fi dati si pentru singurele solutii ce le-au mai r�mas celor de la Ecarisaj, respectiv castrarea la domiciliu sau microciparea. Costuri va �nregistra si spitalul din localitate cu vaccinurile antirabice si alte analize.