Morm�nt vechi de peste 3.600 de ani, descoperit la Tacuta

Dealul Miclea, de la T�cuta, a atras atentia arhelogilor �n urma mai multor semnale ale locuitorilor din zon�, care, �n timpul lucr�rilor agricole, au descoperit numeroase fragmente de ceramic�. Astfel, la sf�rsitul lunii mai, atras� mai cur�nd de insistentele prof. dr. Sergiu-Constantin Enea, n�scut �n zon�, o echip� de arhelogi a efectuat o evaluare a zonei, �n urma c�reia au decis s� deschid� un santier arhelogic de evaluare si diagnostic. Lucr�rile au �nceput pe 8 august si au fost derulate p�n� pe 13 august, fiind desf�surate de o echip� de specialis ti format� din conf. univ dr. Dumitru Boghian, de la Catedra de Istorie si Relatii Internationale din cadrul Facult�tii de Istorie si Geografie a Universit�tii „Stefan cel Mare” Suceava, arheologul Ciprian-C�t�lin Lazanu, de la Muzeul Judetean „Stefan cel Mare”, din Vaslui, dr. Felix Adrian Tencariu, drd. Silviu Gania si drd. Diana M�riuca Vornicu, de la Platforma de cercetare interdisciplinar� „Arheoinvest” din cadrul Universit�tii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, prof. dr. Sergiu-Constantin Enea, cunoscut profesor de istorie, drd. Elena Vieru, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, prof. Tiberiu Dogariu, de la Husi, ajutati de un grup de voluntari harnici si inimosi – student ii Dumitru-Ionut Stiglet, Sergiu Tifui, Viorica Juravle, Ionut Dontu, de la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava. „Am investigat interdisciplinar, adic� topografic si prin scan�ri magnetometrice, dar si prin sondaj arheologic, o suprafat� de 50 mp, situl pluristratificat de la T�cuta. Desi suprafata sondat� nu a fost epuizat�, din punctul de vedere al cercet�rii, sa putut stabili c� vestigiile eneolitice, probabil precucuteniene si sigur cucuteniene, ultimele din faza Cucuteni, datate �n a doua jum�tate a mileniului al V-lea �. Chr., sunt consistente si deosebit de importante, pun�nd problema existentei unor interesante conexiuni cu aspectele comunit�tilor din nordul Moldovei ale acestei civilizatii, precum si cu cele ale culturii Gumelnita, din Muntenia. �n sectorul sondat, bogata locuire eneolitic� a fost „deranjat�” de o necropol� de �nhumare apartin�nd purt�torilor unei faze evoluate a culturii Monteoru, cca. 1800-1600 �. Chr., sf�rsitul Epocii mijlocii a bronzului, unele indicii ar�t�nd c� este posibil� si existenta unor morminte de incineratie. O descoperire extrem de important� a fost g�sirea, �n �ntregime, a unui morm�nt de �nhumatie, cu defunctul, un adult, depus �n pozitie chirchit�, pe partea st�ng�, av�nd ca inventar dou� vase specifice: o ceasc� neagr�, cu dou� torti supra�n�ltate, de tip kantharos, decorat cu motive canelate, si un castronel. Este posibil ca morm�ntul s� fi avut o modest� constructie de piatr�, dar realizarea acesteia la mic� ad�ncime, aproximativ 0,50 m, precum si ar�turile ad�nci, au r�v�sit contextul arheologic initial. Se contureaz�, astfel, posibilitatea investig�rii primei necropole importante de tip Monteoru din judetul Vaslui, �ntregind, �n mod fericit, imaginea evolutiei istorice �n zon�”, ne-a declarat conf. univ dr. Dumitru Boghian. Al�turi de schelet, arhelogii au identificat locuinte, o important� cantitate de ceramic�, numeroase unelte din piatr� slefuit�, silex, os si corn, fragmente osteologice provenind de la animale domestice si s�lbatice, demonstr�nd un nivel evoluat al comunit�t ilor care au vietuit �n acest spatiu. Materialele arheologice recuperate vor intra �ntr-un laborios si complex proces de investigare interdisciplinar� (pedologic�, arheozoologic�, antropologic�) si valorificare stiintific� si didactic�, �mbog�tind semnificativ cunostintele despre str�mosii nostri, pretraci si traci. Colectivul de cercetare �si propune s� continue s�p�turile arheologice �n zon�, acest obiectiv put�nd deveni santier arheologic- scoal� pentru studentii de la universitatea sucevean� si nu numai. „Sper�m ca prin eforturile comune ale colectivului de cercetare si al autorit�tilor locale s� se salveze, eventual s� se poat� conserva la fata locului, unele asemenea complexe arheologice si constructii funerare, �n vederea valorific�rii cultural-turistice a patrimoniului local de valoare national�, cu at�t mai mult cu c�t �n comuna T�cuta a existat un muzeu etnografic si arheologic, actualmente desfiintat, din p�cate. Scurta campanie din vara aceasta va fi urmat�, �n functie de resursele logistice identificate, de alte etape de investigare specific�, deoarece rezultatele obtinute sunt mai mult dec�t promit�toare”, ne-a declarat arheologul Ciprian-C�t�lin Lazanu. Important de mentionat c� cercet�rile efectuate s�pt�m�na trecut� nu ar fi fost posibile f�r� sprijinul generos al p�rintilor profesorului Sergiu-Constantin Enea si sustinerea autorit�tilor locale ale comunei T�cuta, precum si a profesorului Lucian Iftene.