Bibilica. Dar trompa?!

La sf�rsitul s�pt�m�nii trecute, Ioan Botis, ministrul Muncii, a declarat c� familiile care au bibilici �n gospod�rie nu sunt excluse de la plata ajutorului social, dar c� informatia este necesar�, �ntruc�t poate ar�ta dac� familia respectiv� are un venit. Al�turi de bibilici, Botis a inclus pe listele existente la Ministerul Agriculturii si iepurii. „Bibilicile si iepurii sunt inventariati la rasele de animale detinute �n gospod�rie si normal c� am f�cut o completare. Ele exist� �ntr-o clas� de animale. Dac� te duci la Ministerul Agriculturii, �ti d� o list� cu o clas� de animale. Eu nu sunt specialist �n zona aceasta. Ei spun c� �n clasa respectiv� exist� toate aceste tipuri de animale si normal c� le-am luat si le-am trecut �n rubrica respectiv�”, a spus Botis. Si cic� e greu s� fii ministru. La c�te animale stiu, as putea fi m�car secretar de stat. De la crocozaur �n sus (cic� exist�, serios!), m� relaxez �ntr-un fotoliu de ministru. Av�nd �n vedere vastele-mi cunostinte de zoologie, am stat, am „rumegat” (f�r� niciun apropo) si am ajuns la concluzia c� este foarte usor de calculat cuantumul ajutorului social care revine familiilor �n functie de num�rul de animale si, bine�nteles, de rasa acestora. S� lu�m ca prim exemplu chiar bibilicile. Prezenta acestor simpatice p�s�ri �n gospod�rie induce automat convingerea c� respectivul proprietar este avut. De regul�, g�inile, curcile, g�stele si ratele sunt baza c�r�ielilor, cotcod�celilor si, �n general, tuturor onomatopeelor care se aud �n curtile oamenilor. Cum face bibilica? Bibileste? Nu stiu, cert este c� expertii Ministerului Muncii vor „bibili” din greu si le vor da ajutoare sociale mai mici. Mai departe: dac� gospodarul are �ntre 3 si 15 g�ini ou�toare, venitul se va reduce simtitor. Cu, s� zicem, un 20-30%. De ce? Simplu: g�ina face oul, oul este m�ncat, burta este plin� iar rom�nul s�tul nu face panaram�. Dac� gospodarul are �ntre 5 si 17 g�ini, dou� closte cu minim 10 pui fiecare, un curcan nervos, un cocos harnic si minim 5 rate, ajutorul social se reduce la jum�tate. Dac� aveti rate din specia „leseasc�”, ajutorul nu se mai acord�. Din considerente patriotice, evident, dar nu numai. Ratele lesesti sunt ur�te si g�j�ite, semn c� proprietarul dispretuieste valorile estetice care definesc poporul rom�n. Oricum, nu merit� banii. C�rdurile de g�ste formate din minim 20 de buc�ti vor duce la diminuarea cu 50% a ajutorului social. Sugestie pentru cunosc�tori: posesorii de lebede negre nu vor mai primi ajutor social si vor fi obligati s� returneze banii primiti �n ultimii 5 ani. Si Globul de Aur, of course! �mi permit s� �i atrag atentia ministrului Ioan Botis asupra posesorilor de capre. Aceste animale sunt foarte obraznice, distructive si, culmea neobr�z�rii, stau mai mereu cu coada �n sus. E drept, acest comportament sfid�tor le expune deseori unor riscuri de o anumit� natur�, dar, pe de alt� parte, pentru proprietarii cu simtul afacerilor, o capr� t�n�r� si s�n�toas� este aduc�toare de mari beneficii materiale. �n consecint�, posesorii de capre nu vor primi ajutor social. Nici pentru vaci, boi, porci si m�gari nu se vor mai acorda ajutoare sociale. Nu stiu ce ati �nteles din propozitia anterioar�, dar sunt sigur c� ati �nteles ce trebuie. Si posesorii de salamandre vor fi „p�rliti” semnificativ. C�t despre cei care au �n gospod�rii dragoni de mare, lemurieni Ayeaye, axolotli si c�rtite cu nas �n form� de stea (exist� pe listele Ministerului Agriculturii, nu faceti ochii mari), Guvernul crede c� acestia au fost deja b�tuti de Dumnezeu. Vor primi ajutorul integral. Si, cu voia ministrului Ioan Botis, o ultim� ad�ugare pe list� – proboscis monkey (maimuta cu tromp�). Ei bine, posesorii de proboscis ar face bine s�-si ascund� animalul de angajatii ministerului. Este o maimut� a c�rei nas este at�t de ur�t si seam�n� at�t de bine cu un… o… nu am alt termen la �ndem�n� dec�t tot mentionatul „tromp�”, �nc�t, sincer, proprietarii nu numai c� vor pierde ajutorul social, dar vor fi si amendati. Evident, pentru ultraj. Dar, v� zic eu, se merit�. C�utati pe internet.