Europeana Moldova

Tr�s�tura esential�, definitorie, pentru apartenenta la spatiul european al unui stat a fost, este si va fi, ascendenta spiritual� greco-latin�, plus crestinismul. Teritoriul dintre Prut si Nistru a cunoscut �nc� din Antichitate integrarea cultural� �n vechea Europ�, mai intens dec�t �n multe zone rom�nesti. Existenta coloniilor grecesti pe bratul Chitila, pe litoralul m�rii Negre, la gura Nistrului si a Bugului este mentionat� �nc� din secolele VI-V �.Hr. si, pe aceleasi c�i deschise, vor p�trunde mai t�rziu romanii. Guvernatorii Moesiei Inferior si ai Scythiei Minor si-au exercitat autoritatea si au �ntreprins coloniz�ri �n sudul Basarabiei (de fapt, Basarabia propriu-zis�), �ntre care si Tetius Oppius Sabinus. O serie de descoperiri arheologice – cu toate str�mbele interpret�ri ale unor cercet�tori rusi sau mankurtisti – m�rturisesc despre desf�s urarea unui adev�rat proces de romanizare. De altfel, zona a fost ocrotit� �ntre Prut si Nistru, a c�ror datare si functionalitate se afl� �nc� sub semnul controverselor, �n viziunea popular� fiind atribuite roamanilor. S� ad�ug�m pozitia european� a Moldovei medievale �n timpul lui Stefan cel Mare, c�nd se bucura de aprecieri din partea suveranilor din Apus, inclusiv a papilor de la Roma. Nu �nt�mpl�tor, s�ngele voievodal rom�nesc, prin intermediul familiilor Wiesznowiecki si Movil�, a curs si �n venele regilor Frantei. S� mai ad�ug�m c� �n perioada interbelic�, atunci c�nd Rom�nia avea Nistrul drept hotar, ea a fost una din t�rile fondatoare ale Ligii Natiunilor, la a c�rei tribun� au str�lucit Nicolae Titulescu si Martha Bibescu. Dup� �nstr�inarea ruseasc�, Moldova dintre Prut si Nistru se �ntoarce iar�si la originile sale. Tocmai aceasta rezult� din cartea domnilor Iulian S�nzianu, Stefan Plugaru si Viorel M�t�saru, intitulat� �Republica Moldova, Rom�nia si Uniunea European�, cu subtitlul �Dou� decenii de colaborare. Bilant si perspective�. Lucrare stiintific�, �n primul r�nd, dar si o m�rturisire de suflet, este structurat� �n cinci capitole, urmate de o bibliografie la obiect, considerat� a fi, �n primul r�nd, de mare utilitate. Domnul Iulian S�nzianu trateaz� mai �nt�i subiectul Uniunea European�, din dou� puncte de vedere. Mai �nt�i ne prezint� un scurt, dar foarte dens istoric al acestei entit�ti, apoi trece la o monografiere a structurilor sale institutionale si a politicilor comunitare. De la bun �nceput este subliniat faptul c� ideea Comunit�tii Europene a ap�rut �n circumstantele �ncheierii celui de al doilea R�zboi Mondial, cu toate ororile sale. Starea psihologic� a europenilor �nclina tot mai mult spre crearea unui climat de cooperare si spre stergerea r�nilor dureroase ale trecutului, �n primul r�nd ostilitatea franco-german�, care a generat at�tea conflicte militare de-a lungul istoriei. Initial, �n prim plan s-au situat structurile economice. �nc� din 1948 se instituie o organizatie european� de cooperare, care avea �n vedere gestionarea Planului Marschal, prin care Statele Unite au sprijinit redresarea economic� a continentului. A urmat o adev�rat� cascad� de organizatii superstatale, cu caracter economic initial, apoi si politic, legislativ si social etc. Totul culmineaz� cu Uniunea European� care, �n conceptia autorului, este o constructie ce se bazeaz� pe trei piloni: comunitatea economic� �ntemeiat� pe integrare, piata comun�, moneda unic�, eliminarea barierelor vamale si libera circulatie a persoanelor si capitalurilor; politica extern� si de securitate comun�; politicile de justitie si de politie. �n continuare, printr-o documentatie exhaustiv�, Iulian S�nzianu ne pune la dispozitie structurile externe de ramnificatie ale tuturor institutiilor europene. Cu aceeasi minutiozitate ne sunt prezentate relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Uniunea European�, pe parcursul a dou� decenii. O cale �ndelungat�, sinuoas�, cu urcusuri si cobor�suri, dar cu o statornicie si tenacitate remarcabile, apropierea de punctul final, respectiv integrarea Moldovei de peste Prut si Nistru pare s� se fi apropiat mult dup� eliminarea comunistilor de la putere si orientarea actualului guvern. Prof. dr. Iulian S�nzianu urm�reste cu mare acuitate raporturile dintre rom�nii de pe ambele maluri ale Prutului, �n sensul doritei integr�ri, aportul rom�nesc fiind tot mai important, mai ales dup� anul 2007. Un rol determinant revine proiectelor comune Moldova – Rom�nia – Ucraina, �n multe dintre acestea fiind implicat judetul Vaslui ca unitate administratriv�, dar si numeroase locatii de pe cuprinsul acestuia, aflate �n relatii de parteneriat cu localit�ti din st�nga Prutului. Virel M�t�saru se transpune �n postura simplului cet�tean care se �ntreab� care sunt oportunit�tile si avantajele cuvenite si �ndeplinite pentru Republica Moldova �n cazul ader�rii sale la Uniunea European�. �n prealabil se impune, �ns�, asa cum face autorul, o analiz� obiectiv� a st�rii de fapt a Moldovei, a evolutiei sale �n ultimele dou� decenii, pentru a se putea cunoaste posibila sa armonizare economic� �n raport cu realit�tile din Uniunea European�. Perspectivele nu par deloc sc�ldate �n roz dar, ca o contrapondere la o eventual� viziune pesimist�, Viorel M�t�saru si Iulian S�nzianu ne prezint� �ntr-un mod realist �povestile de succes� ale Spaniei, Italiei si T�rilor Baltice. Existenta unui plan de actiune, relatiile benefice de p�n� �n prezent, dar mai ales noua atitudine politic� a autorit�tilor de la Chisin�u, constituie premise dintre cele mai �mbucur�toare. Cel mai important aspect const�, �ns�, �n realizarea abia acum a autenticei desprinderi de spatiul fost sovietic, de Rusia �n primul r�nd, eliberarea de clauze economice si politice impuse de aceasta, mai ales �n context energetic. Se sper�, de asemenea, libertatea de miscare �n cadrul Uniunii Europene, un climat de stabilitate �n relatiile externe, subventii agricole, cunoasterea aprofundat� a teritoriului dintre Prut si Nistru, datorit� specialistilor moldoveni prezenti la Bruxelles. Stefan Plugaru �mi este mai cunoscut datorit� activit�tilor sale publicistice, editeaz� revista �Maluri de Prut�, colaboreaz� �n presa judetean� cu ample articole bazate adeseori pe documente inedite �n arhive. Totodat�, este sufletul filialei �Mihail Kog�lniceanu� – Husi, a Asociatiei Culturale �Pro Basarabia si Bucovina�, fiind vicepresedintele acesteia pe plan national. �n studiul s�u aminteste mai �nt�i frumusetea entuziasmului de acum 20 de ani, c�nd podurile de flori – ironizate de cei ce se temeau de posibilitatea Uniriii – p�reau s� prefigureze disparitia nedrept�tilor istorice. Nu a fost s� fie asa, rom�nii nu au fost pe m�sur� s� r�spund� asa cum se cuvenea deschiderii sufletesti a basarabenilor. Nu am avut atunci conduc�torii care ar fi trebuit, s-a pierdut momentul esential legat de complotul nostalgicilor comunisti de la Moscova. Treptat, pe de o parte cei interesati au creat �n Republica Moldova mitul unei agresiuni rom�nesti care ar strivi identitatea national� a moldovenilor (!), pe de alta, dincoace de Prut s-a instituit un climat de indiferent� aproape generalizat. Si, un fapt care merit� calificarea de grotesc. Dac� putem �ntelege p�n� la un punct mercenariatul unor Vasile Stati sau Vasile Vieru �n stupidul lor efort de a sustine existenta unei �limbi moldovenesti�, cu totul absurd� ni s-a p�rut atitudinea lui Leonard Orban, despre care, din fericire, nu se mai aude nimic. �n calitate de comisar european din partea Rom�niei, �n probleme de lingvism, a acceptat din prostie sau din obscure interese sintagma de �limb� moldoveneasc�. �ntre observatiile pertinente ale lui Stefan Plugaru se �nscrie si aceea c�, prin plecarea la munc� �n str�in�tate a basarabenilor, au avut schimb�ri de natur� etnic� �n teritoriul dintre Prut si Nistru. Desigur, �n favoarea minoritarilor, care, av�nd o mai bun� situatie material�, au fost mai putini tentati s� emigreze. Integrarea �n Uniunea European� ar reglementa o serie de raporturi de munc�, posibilitatea unor investitii ar aduce �napoi acas� pe unii dintre cei plecati, mai ales pe cei care lucreaz� �n Rusia. O alt� observatie se refer� la aprecierile celor de peste Prut privind unele progrese ale Rom�niei �europene�. �ntr-adev�r, discut�nd cu un primar din Republica Moldova, �i povesteam c�, p�n� �n anul 1989, f�c�nd teren pe Valea Prutului, st�team uneori �n �ntuneric si priveam luminile de peste r�u. Primarul mi-a dat replica: acum este invers! Stefan Plugaru are �n vedere mai ales aspectele culturale, morale si psihologice ale intr�rii �n Uniunea European�, ceea ce ar echivala undeva cu revenirea �n Rom�nia. Ceea ce ignor� multi rom�ni, si autorul a scos �n evident�, este trauma psihologic� pe care au suferit-o basarabenii p�r�siti de noi �n 1940, teama si de acum a unei noi invazii rusesti c�nd, oarecum legal, efectivele din armata a XIV-a s-ar �nsuti peste noapte. Totul s-ar vindeca atunci c�nd Republica Moldova, statul rom�nesc dintre Prut si Nistru, ar deveni membru deplin �n drepturi al Uniunii Europene. Cartea are marele merit de a fi un ghid compentent pentru aceast� cale.

Dan Ravaru

Nota: Textul �Europeana Moldov� prefateaz� volumul �Republica Moldova, Rom�nia si Uniunea European� – Dou� decenii de colaborare. Bilant si perspective�, recent lansat �n Republica Moldova.