Dimitrie Cantemir alegea n mod strlucit acesti termeni, incrementorum atque decrementorum, pentru a defini existenta n timp a Imperiului Otoman, nscut dintr-o succesiune de rapturi teritoriale, napoiate apoi, partial, pe parcursul vremurilor. Asemenea unei imagini rsfrnte n oglind, pmntul romnesc a fost, din contra, trmul unor rapturi urmate de ndreptri, apoi de noi jafuri teritoriale. O ax a tuturor acestor nvlmsiri ale trecutului rmne ziua de 1 Decembrie 1918, ale crei semnificatii ncep s fie tot mai putin cunoscute, acoperite de mititeii de origine turc si scldate n suvoaiele berii de origine german. Parada militar strneste nostalgii pentru adevarata armat romn, o emanatie national si patriotic, nlocuit de cei care vor s capete bani de apartament, participnd la misiuni obscurmotivate, prin Irak si Afganistan. Se adaug interventiile n mass-media ale unor licentiati sau doctori n istorie, fcuti, n termeni militari, la apelul de sear, produse necomestibile ale unor universitti-fantom. Anton Moraru si Ion Negrei, autentici istorici romni din Basarabia, au definit anul 1918 drept ora astral a neamului romnesc, asa cum scriitorul german Stefan Zweig a gsit momente astrale pentru evolutia ntregii umanitti. ntradev r, orice judecti privind reusitele sau nemplinirile poporului nostru, din cele mai vechi timpuri si pn astzi, se raporteaz firesc la acest timp culminant. La nceput a fost Burebista, ale crui stpniri sunt mrturisite arheologic din Slovacia pn peste Bug. A urmat romanizarea de pe ambele maluri ale Dunrii, pe nemsurate teritorii miraculosii nostri strmosi conservnd limba latin si dnd vechi denumiri provenind din aceast limb unor locuri dintr-un spatiu imens, mrginit la sud de mrile Adriatica si Egee, la nord de Cehia, Silezia si sudul Poloniei. Scuturndu-se de urmele zecilor de popoare si triburi care au strbtut zonele romnesti de astzi, au reusit s- si reuneasc micile formatiuni statale n dou entitti impuntoare pentru secolul al XIV-lea: Muntenia, la 1330, si Moldova, la 1359. Sub Mircea cel Btrn, cea dinti cuprindea si ducatele Fgrasului si Almasului, apoi Cetatea Darstolului, adic Silistra, cu ntreaga Dobroge. Sub Musatini, Moldova se ntindea deja de la Munte pn la Marea cea mare, avnd si stpnirea nominal a provinciei Pocutia. A fost prima crestere urmat de descrestere. Muntenia va pierde teritoriile din Transilvania, Dobrogea n ntregime, temporar si Oltenia, iar pe Dunre, turcii instaleaz raialele, ceea ce am numi acum baze militare. Descresterea Moldovei va fi mult mai tragic. Pe rnd, Bugeacul (sudul Basarabiei) si cettile de pe Nistru devin ttrsti si turcesti, tinuturile Cernuti, Suceava si Cmpulung sunt ocupate de Austria, n 1775, numite Ostereichische Moldau (Moldova Austriac) pn la inventarea denumirii de Bucovina, iar n 1812 se produce marea sfsiere, teritoriul dintre Prut si Nistru este cotropit de rusi. Dar a venit un 24 ianuarie 1859, cnd se formeaz statul romn, care temporar reuneste judetele Cahul, Ismail si Bolgrad cu patria-mam. Le pierde ntre 1877-1878, dar tot atunci Dobrogea de Nord redevine romneasc, iar la 1913, si cea de Sud. ncepe primul rzboi mondial, cnd se ntrevedea posibilitatea refacerii unittii nationale. Timp de doi ani, romnii triesc o dram asemntoare celei a unei mame care trebuie s-si sacrifice un copil pentru a asigura rmnerea n viat a celuilalt. ntrnd n rzboi alturi de Antant, renuntm la Basarabia si Bucovina pentru Ardeal – aliindu-ne cu Puterile Centrale; ni se promiteau Basarabia si Bucovina, pierznd sperantele legate de Ardeal. Au biruit partizanii Antantei, s-a ncheiat un tratat conform cruia granita de vest a Romniei urma s fie la 6 km de Debretin, s coboare, apoi, la vrsarea Muresului n Tisa, pe Tisa n continuare pn la vrsarea n Dunre, apoi pe acest fluviu – tratat care nu a fost respectat la ncheierea rzboiului. Situatiile schimbtoare ale operatiunilor militare, pe care nu le mai amintim, au fost, ns, n final favorabile Romniei, evenimentele precipitndu-se n cascad, n anul 1918. Cei dinti se realipesc patriei romnii dintre Prut si Nistru, la 27 martie (9 aprilie stil nou) – n numele poporului Basarabiei, Sfatul Trii declar: Republica Democrat Moldoveneasc (Basarabia), n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupt de Rusia acum 100 de ani din trupul vechii Moldove, n puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s-si hotrasc soarta lor, de azi nainte si pentru totdeauna se uneste cu Mama sa Romnia. Rspunsul guvernului romn a venit imediat, prin glasul presedintelui sau: n numele poporului romn si al regelui Ferdinand, iau act de unire a Basarabiei cu Romnia de aici nainte si n veci. Pe 28 noiembrie 1918, n conditiile prbusirii Imperiului Austro-Ungar, urmeaz romnii desprtiti n 1775 de Moldova: Drept aceea noi, Congresul General al Bucovinei, ntrupnd suprema putere a trii si investiti singuri cu puterea legiuitoare, n numele suveranittii nationale, hotrm Unirea neconditionat si pe vecie a Bucovinei n vechile ei hotare pn la Ceremus, Colacin si Nistru cu regatul Romniei. Ca rspuns, regele Ferdinand emite Decretul-lege din 18/31 decembrie: Bucovina, n cuprinsul granitelor sale istorice, este si rmne de-a pururi unit cu regatul Romniei. ncununarea valului de pariotism vine de la Alba-Iulie pe 1 decembrie, cnd se ia o decizie crucial: Adunarea nationala a tuturor romnilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasc, adunati prin reprezentantii lor ndrepttiti la Alba-Iulia, n ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaz unirea acelor romni si tuturor teritoriilor locuite de dnsii cu Romnia. Adunarea national proclam ndeosebi dreptul inalienabil al Natiunii romne la ntreg Banatul, cuprins ntre rurile Mures, Tisa si Dunre. Un decret din 11 decembrie consfiinteste cele de mai sus: FERDINAND I. Din gratia lui Dumnezeu si vointa national Rege al Romniei. La toti de fat si viitori sntate. Am declarat si declarm: Tinuturile cuprinse n Hotrrea Adunrii Nationale din Alba-Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt si rmn de-a pururea unite cu Regatul Romn. Moment suprem, 1 decembrie nu a nsemnat, ns, unirea tuturor romnilor, desi adeziuni politice au existat n aceeasi perioad. Tot de 1 decembrie, la Chisinu avea loc o reuniune omagial, cu o coloratur aparte, care s-ar cuveni si ea mentionat n toate manualele de istorie. Citm dup autorii mentionati la nceput: La aceast adunare au tinut cuvntri un ardelean, un bucovinean, un romn din Regat, un basarabean, un macedonian si un romn din Valea Timocului. S mai adugm dou aspecte putin reliefate de marii nostri istorici contemporani. La congresul militarilor moldoveni, cei de peste Nistru, prin ostasul Toma Jalba, si-au exprimat dorinta de a mprtsi soarta celor din Basarabia, a cror Unire cu Romnia se preconiza deja: Dar eu acum v ntreb pe Dumneavostr, fratilor, fratii mei si neamurile mele, care suntem moldoveni dintr-un snge, cui ne lsati pe noi, moldovenii, cei ce suntem rupti din coasta Basarabiei si trim pe cellalt mal al Nistrului? Noi rmnem ca soarecii n gura motanului. Fratii nostri, nu ne lsati, nu ne lepdati, nu ne uitati. Iar dac ne veti uita, malul Nistrului l vom spa si-l vom ndrepta pe dincolo pe pmntul nostru. Cci mai bine s-si schimbe rul mersul dect s rmnem noi, moldovenii, desprtiti unul de altul. Tot n 1918, aromnii proclam Republica Pind, ca stat independent, cu tricolorul romnesc pe care se aflau Lupoaica cu Romulus si Remus. Initiativa a fost imediat zdrobit sngeros de greci si este ignorat de aceiasi istorici ai nostri, care se pot documenta n acest sens din Oameni si aspecte din istoria aromnilor, de Sterie Diamandi. Cea mai cras ignorant este legat, ns, de hotrrile de la Alba-Iulia. Din text reiese clar faptul c Banatul, asa-zis srbesc, s-a unit si el atunci cu Romnia, dar pe nici o hart dedicat momentului nu este consemnat acest aspect. Credem c tot din absurda dragoste fat de srbi a politicienilor nostri, care-i sustin n Kosovo, n timp ce srbii aresteaz si maltrateaz pe romnii din Timoc. Au urmat descresterile Romniei. Cea dinti a fost chiar ocuparea de ctre srbi, n 1919, a jumtate din Banat, pe cnd armata romn lupta cu bolsevicii unguri peste Tisa. A venit, apoi, cumplitul an 1940, cu marile pierderi teritoriale: Basarabia, Bucovina, Herta, Dobrogea de Sud, Ardealul de Nord recuperat cu mari sacrificii si, ntre 1947-1948, ultima pierdere de pmnt romnesc, Insula Serpilor, cedat de PlayBoy-ul comunist Petru Groza, rusilor. S privim cu tristete in jur: de macedoromni, meglenoromni, istroromni nici nu mai vorbim, la fel despre romnii din Timoc sau de peste Tisa. n rest, rmnem o tar majoritar format din jumtti: jumtate din Moldova, jumtate din Bucovina, jumtate din Maramures, jumtate din Crisana, jumtate din Banat, jumtate din Dobrogea, jumtate… La 1 decembrie, la fel ca n imaginea lui Ianus, ar trebui s avem un chip care rde si unul care plnge. Dar cum romnii sunt att de distractivi, rmne doar s alegem o Miss Unirea cu o carier scnteietoare n Parlamentul de la Bucuresti sau n cluburile de noapte din Viena.
Dan Ravaru
romanii si-au uitat stramosii am devenit totzi tzigani manelisti