Urmele unui festin organizat �n urma cu 12.000 de ani, descoperite �n Galilea

R�m�sitele unui festin organizat �n urm� cu 12.000 de ani, perioad� ce coincide cu �nceputul agriculturii, au fost descoperite �ntr-o pester� din Galilea ce era folosit� ca morm�nt, potrivit unui studiu publicat la �nceputul acestei s�pt�m�ni �n Statele Unite ale Americii.

P�n� �n prezent, cercet�torii doar b�nuiau faptul c� oamenii organizau festinuri �nainte de perioada neolitic�, ce a debutat �n urm� cu 11.500 de ani, �ns� nu aveau nicio dovad�, a explicat Natalie Munro, de la Universitatea Connecticut din SUA, principalul autor al acestui studiu publicat �n Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). �Aceast� descoperire reprezint� prima dovad� solid� ce confirm� ipoteza potrivit c�reia festinurile �n grup existau deja si erau organizate probabil destul de frecvent la �nceputul perioadei de tranzitie si odat� cu aparitia agriculturii�, a ad�ugat . Termenul �neolitic� desemneaz� epoca pietrei noi – sau a pietrei slefuite-, care succede epocii pietrei vechi – paleolitic. Neoliticul, care s-a �ncheiat �n jurul anului 3.500 �.e.n., este perioada �n care oamenii au trecut de la stadiul de v�n�tori la cel de agricultori si cresc�tori de animale. Natalie Munro si colega ei Leore Grosman, de la Universitatea Ebraic� din Ierusalim, au descoperit �n Galilea r�m�sitele a cel putin 71 de broaste testoase si ale trei alte animale s�lbatice, o densitate neobisnuit de mare pentru acea perioad�, �n dou� gropi s�pate printr-o tehnic� special�. Carapacele broastelor testoase si oasele altor animale prezint� anumite urme care indic� faptul c� aceste vietuitoare au fost transate si preparate pentru a fi m�ncate de c�tre oameni. Una dintre gropi a fost s�pat� �n cadrul unui ritual de �nmorm�ntare, iar cealalt�, �n cadrul unui ritual de s�rb�toare, afirm� autorii studiului. �n prima groap�, carapacele de broasc� testoas� erau dispuse deasupra, �n jurul si sub r�m�- sitele p�m�ntesti ale unei femei �n v�rst�, �nmorm�ntat� �n cadrul unui ritual specific, determin�ndu- i pe oamenii de stiint� s� cread� c� acel festin a fost organizat cu ocazia acelor funeralii. Carnea celor 71 de broaste testoase ar fi putut hr�ni circa 35 de persoane, au calculat autorii studiului, care au precizat c� la festin ar fi putut participa �ns� un num�r mult mai mare de oameni. Unul dintre principalele motive pentru care oamenii au �nceput s� organizeze petreceri si apoi, putin mai t�rziu, s� cultive plante si s� creasc� animale pentru a-si asigura surse proprii de alimente se explic� prin cresterea accelerat� a populatiei si prin modific� rile ce au avut loc �n cadrul resurselor de hran� disponibile.