Din 2011, finantare dupa model rom�nesc a spitalelor

Strategia National� de Rationalizare a Spitalelor 2010-2011, lansat� �n dezbatere public� pe site-ul Ministerului S�n�t�tii, analizeaz� sistemul de finantare a spitalelor dup� modelul australian (A-DRG), cel aplicat �n prezent �n Rom�nia. Ministrul S�n�t�tii, Cseke Attila, a declarat, marti, pentru MEDIAFAX, c� este greu s� cuantifici proceduri medicale rom�nesti dup� un model australian sau american. ��n Ungaria, spre exemplu, au fost schimbate sapte modele de DRG (finan- tare pe caz rezolvat, n.r.), dar erau modele nationale, �n ton cu realitatea din tara respectiv�. Noi avem un model australian si am mai avut unul american. Ambele nepotrivite�, a mai spus ministrul . �n opinia ministrului S�n�t�tii, teoretic, spitalul ar trebui s� fie stimulat pentru a se �ncadra cu costurile c�t mai jos sub tariful pe caz ponderat (TCP). Practic, din cauza faptului c� se utilizau pentru ponderarea acestor tarife niste date specifice sistemului de s�n�tate australian, si nu celui rom�nesc, ap�reau situatii �n care tariful pl�tit de c�tre CNAS nu acoperea costurile totale ale spitalului pentru anumite cazuri, �n special acelea mai complicate, a explicat Cseke Attila. �C�teva exemple de neconcordante generate de actualul sistem DRG, care apar �n Strategia National�, arat� c� sumele pl�tite de CNAS pentru operatiile de adenomectomie de prostat� (rezectia tumorii benigne de prostat� – o operatie care se realizeaz� curent �n serviciile obisnuite de urologie si care necesit� un nivel mediu de competent� si dotare) sunt mai mari dec�t pentru prostatectomia total�, o operatie mult mai ampl�, care se realizeaz� pentru tumorile maligne de prostat�, doar �n clinici specializate si dotate corespunz�tor�, a precizat Cseke Attila. De asemenea, cazurile care necesit� proceduri de terapie intensiv� respiratorie prin ventilatie mecanic� doar o perioad� mic�, de trei zile, sunt decontate de c�tre CNAS la fel ca cele care necesit� ventilatie mecanic� 30 de zile, potrivit datelor prezentate �n Strategia National�. Ministrul a mai spus c� acelasi document indic� si situatii inverse, �n care sumele pl�tite de CNAS sunt mult mai mari dec�t costurile reale din Rom�nia. De exemplu, cazurile neurologice de pacienti cu accident vascular cerebral sunt foarte bine pl�tite, deoarece �n sistemul australian investigatiile care se efectueaz� unui astfel de pacient sunt cu mult mai am�nuntite si mai numeroase, iar metodele de tratament mai costisitoare (de exemplu se efectueaz� �n mod curent tratament trombolitic) dec�t ceea ce se efectueaz� �n mod curent �n spitalele din Rom�nia. Astfel de situatii stimuleaz� spitalele s� creasc�, formal sau chiar fictiv, num�rul intern�rilor pentru cazurile mai simple. �ntruc�t nu sunt folosite mecanisme pentru controlul intern�rilor, acestea se fac cu prec�dere prin internarea pacient ilor care ar putea fi tratati �n ambulatoriu. Acesti pacienti necesit� cheltuieli mici si reprezint� o bun� surs� de venit, �ns� conduc la o ineficient� general� a sistemului, sustin autorii Strategiei. Analiza rapoartelor DRG arat� c� �n mod constant un procent important din totalul intern�rilor sunt afectiuni care pot fi si sunt tratate �n alte t�ri la niveluri inferioare de asistent� medical�, respectiv primar sau ambulatoriu. Mai mult, ministrul a ar�tat c� Strategia mentioneaz� faptul c�, din cauza inexistentei unei clasific�ri coerente a tipurilor de �ngrijiri ce se pot realiza si deconta din bani publici la nivelul diferitelor spitale, se ajunge frecvent �n situatia ca unit�ti sanitare tertiare, �nalt performante si costisitoare s� efectueze operatii banale ce se pot face f�r� riscuri la nivelul unor unit�ti spitalicesti cu dot�ri si competente de baz�, fapt ce duce la utilizarea ineficient� a unor resurse si asa reduse. �n plus, autorii Stategiei au ar�tat c� majoritatea spitaliz�rilor din unit�tile sanitare �nalt specializate au loc sub forma intern�rilor de urgent�, fiind vorba �n multe cazuri de procente de peste 80 la sut� din num�rul total al intern� rilor anuale. �Toate aceste aspecte, mostenite practic din perioada comunist�, c�nd spitalul era singurul loc unde se puteau accesa Ministerul S�n�t�tii renunt� la sistemul australian de finantare a spitalelor pe caz rezolvat Din 2011, finantare dup� model rom�nesc a spitalelor medicamentele gratuite sau serviciile medicale dorite, duc la cresterea cheltuielilor spitalicesti, cu diminuarea resurselor pentru celelalte segmente ale asistent ei medicale�, potrivit documentului citat. �n acest context, Ministerul S�n�t�tii vrea s� revizuiasc� finantarea spitalelor prin sistemul DRG, folosind ponderile de costuri si valorile relative rom�nesti. �Sistemele de plat� tip DRG sunt criticate, deoarece ele nu tin cont de calitatea serviciilor sau de rezultatele clinice, ci se concentreaz� doar asupra activit�tilor si volumelor. �ns�, �n Rom�nia, nu cresterea volumului serviciilor spitalicesti este necesar�, ci o �mbun�t�tire a eficientei si a calit�tii acestora�, se arat� �n raportul �Rom�nia – mecanismele de plat� a furnizorilor – aspecte si optiuni pentru reform�, redactat, �n septembrie 2009, de Robert Dredge, consultant al B�ncii Mondiale, citat �n Strategia National� de Rationalizare a Spitalelor. La sf�rsitul lunii decembrie 2004, presedintele de atunci al CNAS Cristian Celea ar�ta c� din 2005 spitalele vor utiliza o nou� modalitate de �nregistrare a procedurilor medicale, m�sur� prin care fiecare serviciu medical furnizat de unit�tile sanitare va avea propriul cod de identificare. Codificarea era considerat� o etap� indispensabil� �n finantarea spitalelor bazat� pe caz rezolvat (sistemul DRG). �n iunie 2005, ministrul de atunci al S�n�t�tii Mircea Cinteaz� anunta c� autorit�tile rom�ne schimb� sistemul american de finantare a spitalelor, care este rigid, cu cel australian, mai performant. Cintez� mai spunea c� sistemul DRG este criticat la nivel tehnic local, dar c� el permite totusi finantarea real� a spitalului. �n martie 2007, un alt ministru, Eugen Nicol�escu, anunta si el schimbarea sistemului DRG american cu cel australian. el motiva c� sistemul american este rigid si creaz� mari probleme finanaciare, �n timp ce DRG australian aduce corectii bugetare importante pe specificul fiec�rui spital. �n 2010, autorit�tile constat� c�, practic, datorit� faptului c� se utilizau pentru ponderarea acestor tarife niste date specifice sistemului de s�n�tate australian, si nu celui rom�nesc, ap�reau situatii �n care tariful pl�tit de c�tre CNAS nu acoperea costurile totale ale spitalului pentru anumite cazuri, �n special acelea mai complicate. De aceast� dat�, autorit�t ile subliniaz� c� este nevoie de un sistem rom�nesc, bazat pe realit�tile medicale nationale.