Deodorantele si ciocolata, printre produsele la care rom�nii au renuntat din cauza crizei

Potrivit GfK, consumul casnic de bunuri de larg consum a sc�zut �n primul semestru cu 4%, �n moned� national�, comparativ cu aceeasi perioad� din 2009, fiind primul declin �nregistrat �n ultimii zece ani, produsele de �ngrijire personal� si cele pentru cur�tenia locuintei fiind cele mai afectate.

�Este primul declin �nregistrat �n ultimii zece ani, perioad� �n care ratele de crestere de la an la an au variat �ntre 7% si 25%. �n contextul deloc prietenos din punct de vedere economic si politic, consumatorii au r�rit vizitele la magazine, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind supermarketurile�, a declarat, �ntr-un comunicat, Raluca R�schip, consumer tracking director �n cadrul companiei de cercetare a pietei GfK Rom�nia. Din analiza principalelor categorii de bunuri de larg consum, s-a observat c� produsele de �ngrijire personal� si cele pentru cur�tenia locuintei sunt cele mai afectate, valoarea cheltuit� fiind cu 7%, respectiv 4% mai mic�. Printre categoriile cu cele mai mari sc�deri �n volum se remarc� deodorantele (-21%), produsele de cur�tat universale (-19%), tabletele de ciocolat� (-18%) – �n special datorit� faptului c� au fost achizitionate de mai putini consumatori. �n primele sase luni ale anului, comertul modern a atras 45% din cheltuielile gospod�riilor pentru bunuri de larg consum, fat� de 43% �n perioada similar� din 2009. Cele mai dinamice formate r�m�n �n continuare magazinele de tip discount cu o rat� de crestere de 11%, �n timp ce supermarket-urile se afl� pe un trend descendent (-9% �n valoare fat� de prima jum�tate a anului 2009). Cotele de piat� �n valoare la nivel total Rom�nia ale diverselor forme de comert au r�mas relativ constante �n primul semestru din 2010 fat� de aceeasi perioad� din 2009. Astfel, hipermarketurile detin potrivit GfK o cot� de piat� de 21% fat� de 20%, supermarketurile -13% fat� de 12%, magazinele de tip discount -8% fat� de 10%, �n timp ce magazinele cash-carry au r�mas la sf�rsitul lunii iunie cu aceeasi cot� de 2%. Cea mai mare parte a pietei – 41% – este detinut� de buticurile si magazinele alimentare de cartier, acelasi nivel ca �n 2009, �n timp ce v�z�torii stradali si din piete reprezint� 4% din piat�. Totodat�, alte forme de comert au c�stigat dou� puncte din piat�, cora acestora cresc�nd la 12%. Peste dou� treimi dintre rom�ni vor putea face fat� unei sc�deri cu 25% a veniturilor cel mult trei luni, �n conditiile �n care 75% din economii se ridic� la cel mult venitul lunar pe dou� luni, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Economie Mondial� (IEM) pentru Banca Mondial�, �n perioada 1 – 15 mai. Potrivit raportului, 49% din populatia cu v�rst� de peste 16 ani economiseste, iar economisirea difer� semnificativ �n functie de nivelul veniturilor. Motivatia pentru care rom�nii economisesc este legat� �n principal de eventualitatea aparitiei �zilelor negre� sau a unor cheltuieli neasteptate (pentru 78% din respondenti), de scopul de a creste calitatea vietii �n viitor (29%) si de a l�sa o mostenire copiilor (18,9%). Totusi, 17,5% din populatie prefer� s� cheltuiasc� dec�t s� fac� economii. Mai mult, doar 6% din rom�nii cu v�sta �ntre 16 si 64 ani economisesc pentru perioada de pensie, iar acest tip de economisire nu depinde de venituri. �ntrebati dac� si-ar cump�ra o asigurare sau pensie privat� dac� m�ine ar intra �n posesia unei sume de 50.000 de lei, doar 2% dintre respondenti au r�spuns afirmativ. Pe partea de venituri, 35% dintre respondentii la sondaj au suferit o reducere semnificativ� si neasteptat� a veniturilor �n ultimii trei ani, �n principal din cauza pierderii locului de munc� din cauza crizei economice sau reducerii/�nt�rzierii salariului. �ntrebati ce ar face �n cazul unei sc�deri cu 25% a veniturilor pentru o perioad� de minim trei luni, rom�nii au r�spuns �n proportie de 86% c� ar reduce cheltuielile si de 41% c� ar �mprumuta bani de la rude sau prieteni. A treia variant� �n cazul sc�derii veniturilor cu un sfert ar fi realizarea de cump�r�turi �pe caiet� de la magazin, aceast� optiune fiind mentionat� de 24% dintre respondentii sondajului. �Multi oameni sunt nepreg�titi pentru evenimente neasteptate. Ar fi �n interesul lor s� devin� mai alfabetizati �n domeniul financiar. Educatia financiar� a populatiei ar trebui s� complementeze reglementarea si supravegherea pietelor financiare si serviciilor financiare, pentru protect ia consumatorilor�, a spus Sue Rutledge , coordonator al programului global pentru protectia consumatorilor si alfabetizare financiar� al B�ncii Mondiale. Mai mult, Arabela Aprahamian, coordonator al programului la nivel regional al B�ncii Mondiale, a ar�tat c� o sarcin� urgent� �n Rom�nia este dezvoltarea si implementarea unui program national de educatie financiar�, bazat pe un parteneriat �ntre Guvern, autorit�tile de reglementare din sectorul financiar, institutiile financiare, sistemul de educatie si alti parteneri.