6 august reprezint pentru crestini srbtoarea Schimbrii la Fat a lui Iisus. Legenda biblic spune c Iisus i-a luat pe Apostolii Si preferati, Petru, Iacov si Ioan, si au urcat mpreun pe muntele Taborului, n Galileea, ca s se roage. Ei aveau s fie martorii cei mai importanti ai Patimilor Sale si se cuvenea s fie pregtiti pentru aceast ncercare prin privelistea slvirii Sale: Petru, pentru c tocmai si marturisise credinta n dumnezeirea Sa, Iacov, pentru c a fost primul care a murit pentru Hristos, si Ioan, care a provduit slava dumnezeiasc. Si pe cnd se ruga, deodat, fata Sa deveni o alta, Se schimba si sclipi ca soarele, n timp ce hainele sale devenir strlucitoare, de un alb scnteietor, cum nu poate nlbi pe pmnt nlbitorul. Spre deosebire de fata lui Moise, care strlucise de o slav venit din afar dup revelatia din Muntele Sinai, fata lui Hristos apru pe muntele Taborului ca un izvor de lumin, izvor al vietii dumnezeiesti fcut accesibil omului si care se rspndea si pe vesmintele sale, adic asupra lumii din afar dar si pe lucrurile fcute de activitatea si civilizatia omeneasc. Deci, srbtoarea de astzi este prin excelent aceea a ndumnezeirii naturii omenesti si a participrii trupului trector la bunurile vesnice, mai presus de fire. Din acest motiv, srbtoarea Schimbrii la Fat i-a atras n mod deosebit pe clugri, care si-au nchinat ntreaga viat cutrii acestei lumini.
Hotarul intre vara si toamna
Srbtoarea de astzi reprezint n calendarul popular hotarul ntre var si toamn. Potrivit credintei populare, dac serpii sunt vzuti dup aceast dat, mai ales de ctre flci, trebuie omort i, pentru c altfel se vor transforma n zmei. Din aceast zi, omului i este interzis a se mai sclda n ru, existnd credinta c apele au fost spurcate de cerb. De fapt, calendarul popular stabileste o perioad de timp foarte precis pentru scldat: de la Sngiorz (23 aprilie) si pn la Schimbarea la Fat (6 august). Femeile au voie s spele rufe si lna oilor n ru doar n acest interval. Traditia spune c si ursul nceteaz a se mai sclda, asa cum obis- nuieste toat vara. Una din denumirile populare ale srbtorii, Probijenie, este derivat din cuvntul slav preobrajenie (transformare, prefacere sau chiar schimbare) si aminteste si de episodul biblic n care fata lui Iisus Hristos a strlucit ca soarele, iar vesmintele Lui s au fcut albe ca lumina. Asa se explic si de ce srbtoarea crestin este plasat n calendar tocmai ntr un moment n care natura si schimb vesmintele.
