Apele rului Prut pun la ncercare digurile de aprare. n cursul zilei de ieri, pe sectorul judetului Vaslui, terenurile situate ntre diguri si cursul de ap au fost acoperite de ape. Pe aceste perimetre existau mici ferme ale agricultorilor, care au nfiintat culturi de legume. Avertizarea de cod rosu de inundatii pe Prut se mentine, situatia de la fata locului fiind monitorizat permanent.
Ct priveste sistemul de aprare de-a lungul teritoriului judetului Vaslui, acesta nu ntmpin nici o problem. n cursul inundatiilor din anul 2008, pe majoritatea digurilor s-au executat lucrri de supranltri, n conditiile n care debitul de acum doi ani era cu mult mai mare. Dan Buruian, purttor de cuvnt la Administratia Bazinal de Ap Prut – Brlad, a spus c, n cursul zilei de smbt, a fost nregistrat o viitur pe sectorul Oroftiana, la intrarea n Romnia si Rduti-Prut. Ieri, viitura a ajuns la barajul Stnca Costesti, unde va fi atenuat si eliberatr controlat n aval. Cotele apelor sunt foarte ridicate. De la Stnca Costesti este eliberat un debit de 830 metri cubi/secund (mc/s), care, pn la sectorul judetului, Vaslui mai creste, prin aportul rurilor Bahlui si Jijia. Chiar dac cotele vor mai creste, apele nu vor depsi coronamentul digurilor de aprare, a precizat Dan Buruian. Conform avertizrii hidrologice de cod rosu, viitura din Ucraina se propag pe teritoriul romnesc, pe sectorul Rduti-Prut – Aval Stnca Costesti. Nivelul maxim la statia Oroftiana (prima statie de pe rul Prut pe teritoriul romnesc) a fost atins n cursul zilei de vineri – 797 cm, n acest moment fiind n scadere cu 95 cm (nivelul este acum de 602 cm). Prutul, la statia Raduti-Prut (statia amonte de acumularea Stnca Costesti), nregistra un nivel de 645 cm, cu 45 cm peste cota de pericol. n conditiile n care nu vor cdea alte precipitatii suplimentare, viitura de pe Prut va fi atenuat fr probleme n acumularea Stnca Costesti, iar digurile din aval vor asigura tranzitarea n sigurant a debitului evacut din acumularea Stnca Costesti. Dac va ploua, apa nu va trece peste diguri, acestea avnd o gard de sigurant de circa un metru, a explicat Buruian.
