Fermierii pariaz din nou pe cooperativele agricole de productie. Dup dou decenii de uitare, fostele cooperative agricole de productie revin n fort. Pentru c la nivelul judetului Vaslui asocierea este nc o „sperietoare”, fermierii s-au orientat spre alte zone. Dup un agricultor care s-a nscris la o cooperativ din Cotnari, judetul Iasi, un alt productor local a „migrat” la un CAP din Ciucani, judetul Bacu. ntre timp, agricultura local continu s se bazeze pe productia de subzistent. Rezultatul frmitrii terenurilor este necruttor: doar 40% din suprafata arabil a judetului este utilizat organizat.
Cooperativele agricole de product ie renvie. Un productor agricol vasluian s-a nscris n CAP-ul de la Ciucani, judetul Bacu. La cooperativa agricol au mai aderat persoane fizice si juridice din Bacu, Bucuresti, Vrancea etc. Pus pe picioare la dorint a stenilor, cooperativa ofer numeroase oportunitti de dezvoltare: bunurile materiale si financiare ale membrilor sunt la comun, profitul este repartizat n functie de contribut ia fiecruia etc. Valeriu Vsui, purttorul de cuvnt al Camerei Agricole (CA) Vaslui, a precizat c un alt agricultor din judetul nostru este nscris la o cooperativ din localitatea Cotnari, judetul Iasi. „Agricultorii se pot nscrie n orice form asociativ. De regul, fermierii particip la asociat ia care este compatibil cu afacerea pe care o au. Exist o legislatie vast n domeniul asocierii, pentru fiecare grup de productori. Asocierea este important, pentru c ajut membri s se aprovizioneze cu inputuri dar, n pricipal, pentru desfacerea produselor. Ambele conditii sunt avantajoase pentru fermieri, din punct de vedere economic”, a declarat Valeriu Vsui. Pentru promovarea organizrii agricultorilor din judet, Camera Agricol sprijin nfiintarea si functionarea formelor asociative.
Doar 40% din terenuri lucrate organizat
Potrivit datelor Directiei pentru Agricultur si Dezvoltare Rural (DADR) Vaslui, n acest an, doar 40% din suprafata arabil a judetului este utilizat organizat. Mai exact, dintr-un total de 291.316 hectare de teren arabil, numai 114.462 hectare sunt grupate n exploatatii. Restul de 60% din totalul parcelelor arabile sunt lucrate individual, cu consecinte directe asupra rentabilittii acestui sector economic extrem de important. Mai mult, raportat la suprafata agricol total a judetului Vaslui, decalajul este si mai mare. Dintr-un total de 401.021 hectare, este administrat organizat doar 30% din suprafat, adic 120.408 hectare. n anul 2008, suprafata agricol exploatat organizat a fost de 100.606 hectare, pentru ca, n 2009, s creasc la 113.687 hectare. n prezent, n judet exist exploatat ii agricole comerciale constituite sub diferite forme: societti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc.
Noi, tot nencreztori!
Eventualele cotizatii financiare si nencrederea sunt principalele obstacole n calea asocierii fermierilor. Desi avantajele organizrii n asociatii de profil sunt binecunoscute, numrul acestora este extrem de mic. Pe lng pierderea fondurilor europene, frmit area terenurilor nltur si selectarea fermierilor n raport cu poten- tialul de a produce si scoate pe piat marf de calitate. Mai mult, lipsa asocierii productorilor din agricultur reprezint si un obstacol serios n calea modernizrii si eficientizrii acestui sector. Din nefericire, practicarea pe scar larg a agriculturii de subzistent, dublat de o atitudine ostil fat de astfel de asocieri, caracterizeaz lumea satului. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric se nregistreaz att la asociatiile profesionale, ct si la cele de productie, n vederea lucrrii optime a terenurilor. Dac n anii trecuti agricultura reprezenta o atractie deosebit pentru investitori, n prezent, situatia s-a schimbat. Numrul de exploatatii nou nfiintate este n scdere, schimbarea de atitudine a potentialilor fermieri fiind determinat de o serie de cauze obiective. Este vorba despre lipsa mijloacelor mecanice pentru efectuarea lucrrilor agricole si a posibilittii de a mai accesa credite agricole pentru productie. Un obstacol major n calea comasrii terenurilor l reprezint si potentialul de productie sczut. Practic, toate terenurile cu potential de productie, din clasele I si II de calitate, precum si o parte din cele de clasa a III-a au fost arendate. n acest fel, au rmas disponibile terenurile cu un potential sczut, situate n pante, cu suprafete mici, cu fenomene de degradare – saturare, eroziune etc. Nu n ultimul rnd, lipsa personalului cu pregtire n domeniul agricol descurajeaz nfiintarea de noi ferme.
