Primariile, lasate fara bani

Guvernul va intra cu austeritatea si �n bugetele administratiilor locale. �n conditiile �n care cele mai multe prim�rii vasluiene de abia au bani s�-si pl�teasc� angajatii, m�sura vizat� poate fi tradus� simplu: mai multi bani pentru Guvern, mai putini bani pentru prim�rii. Printr-un proiect de ordonant�, Executivul intentioneaz� s� taie 12% din impozitul pe venitul global, care revine direct visteriilor locale. De la o alocatie de 47%, cota defalcat� din impozitul pe venit care revine prim�riilor se va reduce la 35%. M�sura ar urma s� intre �n vigoare la 1 ianuarie 2011 si va afecta foarte grav bugetele municipiilor, oraselor si comunelor. �n judetul nostru, edilii locali se arat� extrem de revoltati de noua initiativ�, cu exceptii… politice. Valeriu Caragat�, viceprimarul municipiului Vaslui, a spus c� m�sura nu va putea dec�t s� duc� la sc�derea sever� a investitiilor. Jenica Panica, primarul orasului Murgeni, a declarat c�, �n conditiile �n care gradul de colectare a impozitelor este de 50%, noua m�sur� pune problema supravietuirii. Doar D�nut Cretu, primarul pedelist al comunei Muntenii de Jos, a �ncercat s� g�seasc� ceva bun �n intentiile Guvernului: ar fi posibil ca ordonanta s� ajute comunele s�race.

Pentru administratiile locale, viitorul se anunt� extrem de sumbru. La o emisiune televizat�, Radu Maz�re, primarul muncipiului Constanta, a anuntat c� Guvernul preg�teste o ordonant� prin care visteriile locale vor fi v�duvite de sume consistente. Edilul a precizat c� proiectul de act normativ a fost primit spre consultare la prim�rie. Dac�, �n prezent, cota care revine fiec�rei comunit�ti din impozitul pe venitul global este de 47%, de anul viitor, va fi redus� la 35%. Cum Sebastian Vl�descu, ministrul Finantelor, nu a infirmat existenta proiectului de ordonant�, primarii din tar� trebui s�-si calculeze riguros de pe acum obiectivele de investitii pentru anul viitor. De aceast� reducere vor avea parte toate structurile administrative de la nivel teritorial: comun�, oras, municipalitate. Impozitul pe venitul global reprezint� cota de 16% care se aplic� pe salarii si veniturile obtinute de asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate. Valoarea cotei de 47% care r�m�ne, �n prezent, la nivel local, depinde exclusiv de puterea economic� a unei comunit�ti. Dac� �n marile aglomer�ri urbane fondurile colectate la bugetele locale sunt consistente, �n comunit�t ile s�race, �ncas�rile sunt foarte modeste. Sistemul prin care banii sunt v�rsati la visteriile prim�riilor este foarte simplu. La �nceputul fiec�rei luni, Directia General� a Finantelor Publice aloc� sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru luna anterioar�.

Investitiile, �n pericol

Valeriu Caragat�, viceprimarul municipiului Vaslui, a spus c� o sc�derea a veniturilor bugetului va determina diminuarea investitiilor, care au drept scop �mbun�t�tirea standardului de viat� al cet�tenilor. „La nivel local, cu un procent de 10% din impozitul pe venitul global se pot face multe. Ca autorit�ti publice locale ne declar�m nemultumit i fat� de o astfel de m�sur�, dac� va fi pus� �n practic�. Nu sunt de acord! Acest procent de 10% din venituri va da peste cap o serie de investitii, iar administratiile locale vor trebui s� taie de la acest capitol. Nu se poate reduce din venituri si s� se fac� compensatii cu incertitudini”, a declarat Valeriu Caragat�. Viceprimarul a ad�ugat c� acest Guvern adopt� numai niste initiative inadecvate, care arunc� tara �n groap�. „Dup� aplicarea unor astfel de m�suri, cu greu ne vom reabilita. Nu stiu cine �i �nvat�, dar fac numai niste prostii”, a mai spus Caragat�.

„Nu avem de unde colecta bani!”

Jenic� Panica, primarul orasului Murgeni, a spus c�, la aceast� dat�, executia bugetului local este foarte dificil�. De la �nceputul anului, impozitele si taxele de la populatie, care intr� �n bugetul local, au fost colectate �n proportie de numai 50%, iar previziunile p�n� la sf�rsitul anului sunt sumbre. Perioada cea mai bun� pentru �ncas�ri a fost p�n� �n martie, c�nd populatia a beneficiat de bonusul acordat. �n rest, oamenii mai sunt „prinsi” pe la prim�rie s� achite impozitul c�nd solicit� un certificat fiscal sau alte documente. „Noi avem acum 72 de asistenti care au primit doar 82% din bani pentru luna aprilie iar, �n aceast� lun�, nu le-am dat nici un leu. Murgeniul este o localitate s�rac�, din 10.000 de locuitori, doar 10% sunt salariati, restul lucr�nd �n agricultur�. Nu avem de unde colecta bani! Ce agenti economici, c�nd noi avem c�teva persoane fizice autorizate si asociatii familiale?! �n aceste conditii, de unde s� adun bani?!”, a spus Jenic� Panica. Edilul a ad�ugat c� orice leu luat de la bugetul comunit�tii va complica foarte mult asigurarea finant�rilor pe serviciile publice. „Noi asigur�m banii la scoli din prim�var� pentru igienizare si, p�n� �n iarn�, pentru asigurarea combustibilului. Acum ne vin si spitalele, iar toate utilit�tile trebuie acoperite tot de prim�rie. Va fi foarte dificil, iar eu nu v�d o rezolvare prin reducere sumelor la buget”, a explicat Panica.

Comunele s�race, avantajate

D�nut Cretu, primarul comunei Muntenii de Jos, a spus c� nu a f�cut �nc� un calcul privind valoarea procentului de 12%, care ar urma s� fie retinut la bugetul central. „Am auzit de aceast� ordonant� si sunt interesat s� v�d care sunt prevederile ei. Am �nteles c� cheltuielile cu scolile vor fi duse la cheltuielile cu salariile si vor fi finantate de la bugetul national. �n acest fel se doreste compensarea reducerii de la 47% la 35% a cotei din impozitul pe venitul global”, a spus D�nut Cretu. Cheltuielile cu scolile acoper� o palet� larg� de servicii: plata energiei electrice, combustibil, cur�tenie, reparatii, igienizare, etc. Cu alte cuvinte, fiecare prim�rie rural� face un efort finanicar consistent pentru acoperirea acestui necesar de finantare. „Este posibil ca cheltuielile pe care le facem pentru �ntretinerea scolilor s� fie mai mari dec�t reducerea sumei defalcate din impozitul pe venit. Majoritatea agentilor economici nu au rezistat �n contextul crizei actuale si, �n consecint�, �ncas�rile din impozite sunt mici. �ns� sunt comune mai s�race dec�t Muntenii de Jos si au mai multe scoli. �n aceste cazuri, e aproape sigur c� aplicarea ordonantei le va fi un ajutor”, a completat D�nut Cretu.