Primariile, lasate fara bani

Guvernul va intra cu austeritatea si n bugetele administratiilor locale. n conditiile n care cele mai multe primrii vasluiene de abia au bani s-si plteasc angajatii, msura vizat poate fi tradus simplu: mai multi bani pentru Guvern, mai putini bani pentru primrii. Printr-un proiect de ordonant, Executivul intentioneaz s taie 12% din impozitul pe venitul global, care revine direct visteriilor locale. De la o alocatie de 47%, cota defalcat din impozitul pe venit care revine primriilor se va reduce la 35%. Msura ar urma s intre n vigoare la 1 ianuarie 2011 si va afecta foarte grav bugetele municipiilor, oraselor si comunelor. n judetul nostru, edilii locali se arat extrem de revoltati de noua initiativ, cu exceptii… politice. Valeriu Caragat, viceprimarul municipiului Vaslui, a spus c msura nu va putea dect s duc la scderea sever a investitiilor. Jenica Panica, primarul orasului Murgeni, a declarat c, n conditiile n care gradul de colectare a impozitelor este de 50%, noua msur pune problema supravietuirii. Doar Dnut Cretu, primarul pedelist al comunei Muntenii de Jos, a ncercat s gseasc ceva bun n intentiile Guvernului: ar fi posibil ca ordonanta s ajute comunele srace.

Pentru administratiile locale, viitorul se anunt extrem de sumbru. La o emisiune televizat, Radu Mazre, primarul muncipiului Constanta, a anuntat c Guvernul pregteste o ordonant prin care visteriile locale vor fi vduvite de sume consistente. Edilul a precizat c proiectul de act normativ a fost primit spre consultare la primrie. Dac, n prezent, cota care revine fiecrei comunitti din impozitul pe venitul global este de 47%, de anul viitor, va fi redus la 35%. Cum Sebastian Vldescu, ministrul Finantelor, nu a infirmat existenta proiectului de ordonant, primarii din tar trebui s-si calculeze riguros de pe acum obiectivele de investitii pentru anul viitor. De aceast reducere vor avea parte toate structurile administrative de la nivel teritorial: comun, oras, municipalitate. Impozitul pe venitul global reprezint cota de 16% care se aplic pe salarii si veniturile obtinute de asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate. Valoarea cotei de 47% care rmne, n prezent, la nivel local, depinde exclusiv de puterea economic a unei comunitti. Dac n marile aglomerri urbane fondurile colectate la bugetele locale sunt consistente, n comunitt ile srace, ncasrile sunt foarte modeste. Sistemul prin care banii sunt vrsati la visteriile primriilor este foarte simplu. La nceputul fiecrei luni, Directia General a Finantelor Publice aloc sumele defalcate din impozitul pe venit, pentru luna anterioar.

Investitiile, n pericol

Valeriu Caragat, viceprimarul municipiului Vaslui, a spus c o scderea a veniturilor bugetului va determina diminuarea investitiilor, care au drept scop mbunttirea standardului de viat al cettenilor. „La nivel local, cu un procent de 10% din impozitul pe venitul global se pot face multe. Ca autoritti publice locale ne declarm nemultumit i fat de o astfel de msur, dac va fi pus n practic. Nu sunt de acord! Acest procent de 10% din venituri va da peste cap o serie de investitii, iar administratiile locale vor trebui s taie de la acest capitol. Nu se poate reduce din venituri si s se fac compensatii cu incertitudini”, a declarat Valeriu Caragat. Viceprimarul a adugat c acest Guvern adopt numai niste initiative inadecvate, care arunc tara n groap. „Dup aplicarea unor astfel de msuri, cu greu ne vom reabilita. Nu stiu cine i nvat, dar fac numai niste prostii”, a mai spus Caragat.

„Nu avem de unde colecta bani!”

Jenic Panica, primarul orasului Murgeni, a spus c, la aceast dat, executia bugetului local este foarte dificil. De la nceputul anului, impozitele si taxele de la populatie, care intr n bugetul local, au fost colectate n proportie de numai 50%, iar previziunile pn la sfrsitul anului sunt sumbre. Perioada cea mai bun pentru ncasri a fost pn n martie, cnd populatia a beneficiat de bonusul acordat. n rest, oamenii mai sunt „prinsi” pe la primrie s achite impozitul cnd solicit un certificat fiscal sau alte documente. „Noi avem acum 72 de asistenti care au primit doar 82% din bani pentru luna aprilie iar, n aceast lun, nu le-am dat nici un leu. Murgeniul este o localitate srac, din 10.000 de locuitori, doar 10% sunt salariati, restul lucrnd n agricultur. Nu avem de unde colecta bani! Ce agenti economici, cnd noi avem cteva persoane fizice autorizate si asociatii familiale?! n aceste conditii, de unde s adun bani?!”, a spus Jenic Panica. Edilul a adugat c orice leu luat de la bugetul comunittii va complica foarte mult asigurarea finantrilor pe serviciile publice. „Noi asigurm banii la scoli din primvar pentru igienizare si, pn n iarn, pentru asigurarea combustibilului. Acum ne vin si spitalele, iar toate utilittile trebuie acoperite tot de primrie. Va fi foarte dificil, iar eu nu vd o rezolvare prin reducere sumelor la buget”, a explicat Panica.

Comunele srace, avantajate

Dnut Cretu, primarul comunei Muntenii de Jos, a spus c nu a fcut nc un calcul privind valoarea procentului de 12%, care ar urma s fie retinut la bugetul central. „Am auzit de aceast ordonant si sunt interesat s vd care sunt prevederile ei. Am nteles c cheltuielile cu scolile vor fi duse la cheltuielile cu salariile si vor fi finantate de la bugetul national. n acest fel se doreste compensarea reducerii de la 47% la 35% a cotei din impozitul pe venitul global”, a spus Dnut Cretu. Cheltuielile cu scolile acoper o palet larg de servicii: plata energiei electrice, combustibil, curtenie, reparatii, igienizare, etc. Cu alte cuvinte, fiecare primrie rural face un efort finanicar consistent pentru acoperirea acestui necesar de finantare. „Este posibil ca cheltuielile pe care le facem pentru ntretinerea scolilor s fie mai mari dect reducerea sumei defalcate din impozitul pe venit. Majoritatea agentilor economici nu au rezistat n contextul crizei actuale si, n consecint, ncasrile din impozite sunt mici. ns sunt comune mai srace dect Muntenii de Jos si au mai multe scoli. n aceste cazuri, e aproape sigur c aplicarea ordonantei le va fi un ajutor”, a completat Dnut Cretu.

1 COMENTARIU

  1. daca s-ar controla fiecare primarie din tara s-ar constata ca un procent mare din buget merge pe salarii ,stimulente ,combustibil etc.pana acum au avut bani destui, dar multe primarii n-au facut investitii unde trebuie,iar unde au facut au ciupit si pentru ei.aruncati un ochi in primariile rurale si veti vedea bunastarea unor primari care pana nu demult erau chiar saracuti.de unde au avut bani pentru ei si afacerile lor ?din bani publici si din proiecte .si nu uitati ca sunt multe primarii comunale unde nevestele primarilor au devenit asistente comunitare ,platite de catre primarii. sa le reduca drastic bugetul ca si asa nu fac nimic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.