Balconul protestatar

Ion T�njal�, un pensionar de minus 15% din Vaslui, a ales o manier� pe c�t de neobisnuit�, pe at�t de permanent� de a protesta. Nu se �mpac� nici cu protestele formale �n Piata Civic�, nici cu st�ngismul rom�nesc, nici cu m�g�ria parlamentarilor si a decis s�-si sensibilizeze concet�tenii, afis�nd la balcon o pl�cut� cu un mesaj categoric: „Jos asasinii Rom�niei: B�sescu + Boc!”.

S-au placat multe blocuri din municipiul Vaslui, �ns� nici tencuiala veche, nici polistirenul colorat si sp�lat de ploi care acoper� mucegaiul de pe peretii exteriori ai cl�dirilor nu se compar� cu imaginea unui balcon din zona Confectiilor. Printre steagurile care confirm� dragostea de tar� si de fotbal a lui Ion T�njal� este plasat�, contrastant� si sfid�toare, o pl�cut� cu un mesaj deloc subtil: „Jos asasinii Rom�niei: B�sescu + Boc!”. Povestea lui seam�n� cu povestea multor vasluieni: angajat al fostei Mecanica SA Vaslui, revolutionar, pensionar. Diferite sunt nuantele pe care nevoia de a se exprima le imprim� fiec�ruia dintre statuturile deja mentionate. �n leg�tur� cu activitatea sa profesional�, Ion T�njal� trece mai usor peste cei 15 ani petrecuti �ntr-un colos industrial local, �n schimb, tine s� sublinieze contribut ia sa la constructia propriu-zis� a Vasluiului: „Am lucrat acolo de la primul st�lp care s-a ridicat. Sunt inginer constructor la baz� si sub ciurul si d�rmonul meu s-a f�cut tot Liceul Procopiu, cu tot ce este acolo, dar si alte blocuri �n Vaslui si �n Negresti. Toate acestea s-au construit sub directa mea semn�tur�”. Revolutia a fost un moment deosebit si privit cu alti ochi fat� de cei ai majorit�tii. 21 decembrie 1989 a fost ziua �n care ap�rarea „huliganilor din Timisoara” i-a adus arestarea. �nc� de atunci patriotismul si-a spus cuv�ntul. Sfid�tor si h�tru, Ion T�njal� intona nonsalant: „Vine clipa/Vine ora/Vine vremea tuturora”. Participarea la Revolutia din 1989 nu a �nsemnat nici m�car pentru o clip� pretextul obtinerii unor beneficii ulterioare. Vorbeste despre p�reri de r�u, �ns� din glasul s�u r�zbate m�ndrie si, chiar si la ora actual�, revolt�: „C�nd s-a �nt�mplat cu Milea nu am mai avut r�bdare si am iesit �n Centru. Am stat vreo trei – patru zile acolo. Dar c�nd am v�zut ce aiureal� era… Nu sunt membru al nici unei asociatii de revolutionari. Nu mam mai dus. Acum �mi pare r�u, la situatia mea material�. Sunt unii care nu au avut nicio treab� cu Revolutia si acum au zeci de avantaje”. Iar revolta de atunci este, acum, completat� si de ceva experient�, si de neputinta de a schimba lucrurile pe care nici m�car Revolutia nu a reusit s� le schimbe.

„Tot ceea ce fac nu arat� dec�t sfidare la adresa poporului”

Ion T�njal� se exprim� simplu, dar caustic: „Am pretentia si pot s� demonstrez c� m� pricep mai mult dec�t parlamentari la teoria politic� �n sine. Ca doctrine, �n capul lor este fie un amalgam, fie doar prostie. Tot ceea ce fac, m�surile pe care le iau, nu arat� dec�t sfidare la adresa poporului”. Pancarta lipit� pe balcon este menit� sensibiliz�rii unui popor care, din punctul de vedere al unui pensionar care �ncearc� s� se descurce cu 700 de lei pe lun�, este „prea calm si deloc unit”. „C�nd vezi ce se �nt�mpl�, c�t� perversitate, c�t� m�g�rie� Hoti si unii, hoti si altii. Dar lumea e proast�. Eu mai stau de vorb� cu unul, cu altul la o bere si nimeni nu are curajul s� spun� sus si tare ce g�ndeste. Sunt prosti, nu ai ce le face”. De vorb� a avut ocazia s� stea chiar si cu unul dintre cele dou� personaje ale c�ror nume sunt scrise, pesemne predestinat, cu negru pe pancart�: „�n ’96 am stat si am b�ut un whisky cu B�sescu �n Gar�. El era candidat. Am stat vreo jum�tate de or�. Mi s-a p�rut un tip simpatic. El nu e prost, are scoala vietii. E un tip istet, dar un asemenea individ s� ajung� s� reprezinte Rom�nia… El este �mboln�vit prea devreme de politic�, c� dac� stai �n politic� te �mboln�vesti”. A nu se �ntelege din aceste cuvinte si gesturi sustinerea �nfocat� a PSD-ului. Se declar� de st�nga, �ns� acelasi ochi critic �l �ndeamn� s� remarce tipul de st�ngism specific t�rii noastre: „Nu sunt de acord cu lucrurile care sunt considerate �n Rom�nia de st�nga, pentru c� la noi se promoveaz� lenea. La tar� nu se duc la munc�, �n schimb, asteapt� ajutorul social de la prim�rie. Asa-zisul ajutor social, asazisa protectie social� este, de fapt, protectia lenesilor”. Concluziile cu privire la competenta si integritatea moral� a Guvernului sunt evidente: „Reducerile la salarii si la pensii nu sunt solutii. Dac� e adev�rat doar 5% din ce se scrie, �nseamn� c� Boc a abdicat de la principiile pe care le-a enuntat c�nd a spus c� va t�ia din salarii si pensii. Ei se duc �n Parlament pentru interesele proprii. Dac� stai si discuti cu ei de ce s-au dus, nu ai s� vezi un om sincer si cinstit care s-a dus acolo pentru tar�”. Nu ne r�m�ne dec�t s� ne �ntreb�m, retoric, desigur, care dintre variante ar fi mai eficient�: cea �n care foarte multi vorbesc, multi propun si putini mai ajung s� strige �n Piata Civic� sau cea �n care fiecare balcon ar putea fi suportul unor proteste tacite, dar de durat�? Cum ar ar�ta un Vaslui, si nu numai, �n care blocurile s� fie tapetate cu nemultumiri si cu doleante?

Dora C�rlescu