Astzi e Ziua Copilului. Cineva descria copiii ca fiind „minunea de fiecare zi, speranta noastr, sunt zmbetul de pe chipul nostru”. Chiar dac abia au vrste ntre unul si patru ani, chiar dac nu stiu s vorbeasc prea bine sau chiar deloc, prichindeii din cadrul Cresei cu program prelungit nr. 3 din Vaslui au aflat cu bucurie c este ziua lor. Si fiecare dintre ei, biat sau fetit, are cte o dorint, chiar dac nu poate fi nteleas foarte bine sau din prima ncercare: „Duciui”, ppus”, „masinut” si… „oculete”. David vrea un ctelus iar Tudor, care spune c „masinute am acas, dar elicopter nu am”, ne d de nteles c vrea un aparat care zboar. Octavian si doreste o trotinet, iar Daria ne mrturiseste c mai are o surioar si nu vrea nimic n mod deosebit. Copiii sunt nc prea mici pentru ca educatorii s poat pregti, mpreun cu ei, o serbare, dar asta nu nseamn c micutii nu pot s ofere cte ceva n schimbul darurilor pe care le asteapt de ziua lor: un cntecel, o poezie. Ne uimeste un bietel de doi anisori, David, care are un reportoriu bogat, pe care l interpreteaz cu patos: „Vitezomanul Gic”, „Lalele, lalele…” si „Podul de piatr”. Toti stiu jocul numerelor si toti vor s devin… „oameni mari”.
