Lectia Matca

Rosii de Matca, castraveti de Matca, varz� de Matca sunt legumele pe care mai toti vasluienii le cunosc, dar a c�ror poveste putini dintre ei o stiu. Vinerea trecut�, promisiunea f�cut� de Levente Csaba Szekely, prefectul judetului Vaslui, de a ne duce „�n excursie” la Matca (judetul Galati), s-a materializat. Numai c� „excursia” s-a transformat �ntr-o adev�rat� lectie. Cei din Matca beneficiaz� de aceleasi avataje pe care le au majoritatea vasluienilor: destul de mult teren cultivabil si brate de munc�. Lor doar soarele si seceta le mai pun bete �n roate, �ns� aceste impedimente le fac mai spectaculoase performantele. „Tineti cont de faptul c� ne dezvolt�m prin munc� proprie, nu cu ajutorul investitorilor. Totusi, un lucru f�cut cu cap va duce la rezultate bune. Nu este usor, dar crestem plantele ca pe copii”, declar� Nelu Costea, primarul localit�tii g�l�tene.

Vinerea trecut�, soarele ne ar�ta �nc� de dimineat� c� urmeaz� o zi frumoas�, �n care o plimbare �n alte locuri dec�t cele de care fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin, s-a plictisit deja, era binevenit�. Am urcat �n microbuz, am trecut de Vasluiul aparent (sau nu) f�r� sperante, am trecut prin B�rlad si am tinut calea spre meleagurile g�l�tene. Dup� vreo dou� ore de mers, privirile ne-au fost atrase de o combinatie pe care nu prin multe localit�ti o poti vedea. At�t pe partea st�ng�, c�t si pe dreapta, o m�n� divin� si nu prea potrivise gospod�riile dup� o regul� aproape matematic�: vil� – solar, vil� – solar, vil� – solar… Suntem �n tara soarelui care bate puternic si cu un rost anume, altul dec�t bronzul muritorilor. Suntem �n „Tara legumelor”. Suntem �n Matca. Primul popas, la Prim�rie. Am dat de oameni binevoitori si primitori, dornici s� �mp�rt�seasc� si altora taina averilor evidente, dar nu ostentative. De acolo, �ndrumat i de edil, mergem spre prima gospod�rie. Casa e �n constructie, la nivelul finisajelor. Nu acelasi lucru se poate spune si despre solar. Este bine �ngrijit si nu vorbeste deloc despre anii �ntregi de munc� din spate, despre truda din fiecare zi si despre cea care urmeaz� s� fie depus� mult timp de acum �ncolo. Castravetii deja fuseser� culesi; de acum se preg�teau pentru cea de a doua trans�. Ca un mic detaliu tehnic, acolo era �nc�lzirea „modern�”, cu central� pe baz� de c�rbuni. Gazda, sur�z�toare, cu chipul obosit, dar parc� multumit� c� are prilejul de a face o pauz� f�r� a se simti vinovat�, �ncepe s� ne spun�, pe scurt, povestea ei. Este o familie de produc�tori care se ocup� exclusiv de legumicultur�. Priveste �n trecut cu un gust dulce-am�rui pentru o viat� dedicat� castravet ilor (si nu numai), dar si pentru casa care, an de an, se contureaz� tot mai bine si se apropie de final. Sunt copii de crescut, de tinut la scoal� si de sustinut pentru a-si crea propriul viitor. Urmeaz� b�tr�neti �n care vor avea nevoie de ajutor si de resurse. Toate acestea trebuie asigurate �nc� de pe acum. Pentru c� nu se cuvenea s� z�bovim, am mai pus o ultim� �ntrebare: „C�nd v� odihniti? De Revelion?” „De Revelion? Atunci ne ocup�m mai cu spor de r�saduri. Nu avem odihn�. Poate doar vreo dou� s�pt�m�ni �nainte de s�rb�torile de iarn�, �n care este mai putin de treab�. Numai atunci si numai at�t.” Plec�m uimiti si plini de admiratie spre o alt� gospod�rie, pentru a vedea varianta rudimentar� a �nc�lzirii unui solar, soba cu lemne. Alt� cas�, alt� poveste. Ea – frumoas�, plin� de viat� si de bun�-dispozitie, asistent� medical�. El – fericit cu avutia sa (casa, solarul, dar mai ales familia), functionar public. Faptul c� ambii au serviciu nu �i �mpiedic� s�-si suflece m�necile si s� se apuce, zi de zi, de �ngrijit ardeii sau fasolea. Adev�rul este privit �n fat�: „Numai cu salariile pe care le avem nu f�ceam nimic din ceea ce vedeti. Baza este �n munca la solar. C�nd e mai bine, c�nd mai r�u, c�nd mai greu, c�nd mai usor. Dar t�cem, r�bd�m, si continu�m s� muncim. �i multumim lui Dumnezeu c� avem unde.” Ceea ce atrage, de asemenea, atentia, este faptul c� toti �si recunosc averea si superioritatea financiar� la nivelul t�rii, �ns� fiecare dintre ei pune accentul pe munc�, pe foarte mult� munc�. Iar aceasta este posibil� numai cu ajutorul lui Dumnezeu. Ne-am nimerit �n prima gospod� rie odat� cu vizita preotului, care este privit si stimat asa cum trebuie cu adev�rat s� fie, asa cum �naintasii nostri �si priveau si �ti stimau �ndrum�torul spiritual. Fiecare localnic �si pune puterea de munc� si roadele ei numai pe seama lui Dumnezeu. Mai mult dec�t evident, credinta joac� un rol primordial �n Matca.

Numai cine munceste supravietuieste!

�n schimbul de replici politicoase, printre remarcile admirative si printre glumele nevinovate legate de tara �n care tr�im, �nv�t�turile localnicilor r�zbat cu folos. Am observat dintr-o ochead� c�, pe o distant� de vreun kilometru, �n centrul satului, nu era deschis niciun bar. „Baruri? Dar cine are timp s� stea si s� bea? Avem si de astea, dar cam degeaba. Acum, de exemplu, dac� mergeti �ntr-un bar, poate dati de vreun cuplu de tineri care beau repede o cafea si pleac�. Vinerea este zi lucr�toare. Copiii sunt la scoal�, oamenii la serviciu sau �n solar. Nici c�nd e s�rb�toare nu au profit, c� atunci lumea merge la biseric�, dup� care se bucur� din plin de odihna scurt� si binef�c�toare. Lumea nu st� la porti s� b�rfeasc�, nimeni nu poart� grija altuia. Faptul c� cel�lalt are mai mult ca tine nu poate dec�t s� te ambitioneze, s� te motiveze”, ne lumineaz�, binevoitor, preotul. Mai mult de at�t, este, probabil, singura localitate din tar� �n care nu vei g�si picior de tigan. „Noi nu alung�m pe nimeni. Singura problem� este faptul c� ei nu supravietuiesc stilului nostru de viat�, bazat pe munc� proprie si cinstit�. Iar asta a fost, de-a lungul timpului, valabil si pentru rom�ni”, dezv�luie Nelu Costea, primarul acestui loc rupt din alt� lume dec�t cea �n care tr�im noi. A venit si vorba, inutil�, de altfel, depre programul de lucru. Acelasi Nelu Costea ne l�mureste: „Nu au program de lucru. Nu au timp s� se odihneasc�. Se intr� �n solar pe la 5 dimineat�, se iese seara, pe la 7 sau 8. Numai �n zilele prea c�lduroase se ia pauz� de o or� pe la 12. Nu ar sta nici atunci, dar probabil le e fric� s� nu li se fac� r�u”.

Legumicultur� f�r�… ap�!

Din punct de vedere oficial, si Matca se confrunt� cu probleme dintre cele mai serioase, �ns� acestea nu �mpiedic� prea mult bunul mers al lucrurilor. Pur si simplu, rezolvarea lor ar usura munca localnicilor. Spre exemplu, nu exist� ap� curent�. Irigarea este asigurat� cu ajutorul puturilor forate, al surselor propii de ap�. Este si motivul pentru care edilul Nelu Costea nu cere bani de la Guvern pentru drumuri (Cum se poate asa ceva?!), ci pentru realizarea retelei de ap�- canalizare. Un alt impediment este faptul c� produc�torii nu sunt constituiti �n forme asociative, ceea ce nu le permite accesarea fondurilor europene. Deocamdat�, abia au prins �ncredere �n m�sura 1.4.1 pentru sprijinirea fermelor de semi-subzistent�. „Mai avem destul de mult p�n� s� atingem palierele occidentale. Tineti cont de faptul c� ne dezvolt�m prin munc� proprie, nu cu ajutorul investitorilor. Totusi, un lucru f�cut cu cap va duce la rezultate bune. Nu este usor, dar crestem plantele ca pe copii. Sper c� se vor constitui si acele forme asociative care s� le aduc� beneficii legumicultorilor. Clar este c� p�n� ce nu se �nt�reste produc�torul, nu �i putem cere s� devin� o surs� de venit pentru tar�”, declar� Nelu Costea, primarul localit�tii Matca. De munc� este, numai s� vrei. Matca primeste aproximativ 500 de muncitori sezonieri, inclusiv din judetul Vaslui. De aici se naste o nou� provocare la nivel legislativ, cea de a g�si o form� legal� pentru angajarea fortei de munc� temporare. Despre localnici si despre proportiile „afacerilor”, cifrele vorbesc de la sine: 13.000 de locuitori grupati �n 3.400 de gospod�rii, dintre care 9.400 persoane cu drept de vot. Dintre acestea, 99% se ocup� cu legumicultura. Suprafata cultivat� este de circa 800 de hectare intravilan, la care se adaug� terenul extravilan p�na la 8.000 de hectare. Nu e de mirare c�, la o vedere de ansamblu, casele rapotate la solarii sunt precum un cuibar raportat la �ntreaga gospod�rie. Iar pentru calitatea produselor ne garanteaz� tot primarul: „Nu se folosesc substante chimice periculoase. Toamna, dac� veti veni, veti putea vedea cum se cump�r� gunoiul de grajd, �n cantit�ti industriale. Acum c�tiva ani, a esuat proiectul unui parc agro-industrial care ne-ar fi asigurat un salt de aproximativ 50 de ani. Eu vreau s� reiau proiectul si s�-l duc mai departe, pornind de la etapa de micro-ambalare si termin�nd cu procesarea. De ce s� import�m legume la preturi foarte mari, dar cu o calitate net inferioar� fat� de ceea ce oferim noi?”.

Legea 416? Ce-i aia?

Pentru a nu v� �ndoi de cele povestite, v� mai oferim un ultim argument: din cei 13.000 de locuitori ai localit�tii, numai 74 de dosare sunt beneficiare ale legii 416/2001, privind venitul minim garantat. Dintre acestea, 30 de persoane chiar presteaz� munc� �n folosul comunit�tii. „C�nd am preluat mandatul de primar, cu doi ani de zile �n urm�, erau 200 de dosare. Din fericire, num�rul lor a sc�zut simtitor, iar persoanele care nu presteaz� actualmente munca sunt, f�r� �ndoial�, bine motivate”, a conchis Nelu Costea. S� mai preciz�m, spre comparatie, datele la nivelul Vasluiului? Mai bine nu. Un r�zboi mai au de purtat, si �nc� unul greu, cu speculantii. Vineri, la amiaz�, �n piata din Matca un kilogram de castraveti costa 2 lei. �n piat� la Vaslui, pretul ajungea la 4 lei. Au certificat de produc�tor, dar nu au certificat de calitate. „De unde s�-l scoatem, domni- soar�, dac� noi culegem totul din gr�dina proprie si ducem pe piat�? Noi avem bani de dat ca spag� pentru o h�rtie care oricum nu �nseamn� mai nimic?”. Este lectia pe care Szekely Levente Csaba, prefectul judetului Vaslui, ne-a oferito vineri. Autorit�tile si localnicii din Matca sunt dornici s� fac� schimburi de experient� si s�-i dezv�luie si altora mestesugul unor realiz�ri notabile si bazate pe forte proprii. Ei nu asteapt� ajutorul nim�nui, nici al statului, nici al Uniunii Europene, ci se roag� doar s� aib� �n continuare cel putin aceeasi putere de munc� de p�n� acum. O concluzie foarte clar� nu a formulat nici Nelu Costea, primarul din Matca, nici Szekely Levente Csaba, prefectul Vasluiului. Nu o vom formula nici noi, ci v� vom l�sa pe fiecare �n parte s� g�siti utilitatea muncii, a terenului si a soarelui care bate puternic si, se vede treaba, cu folos.

Dora C�rlescu