Data de 1 Mai marchează Ziua Internatională a Muncii. Istoricul acestei zile amintește de anul 1889, atunci când, Congresul Internationalei Socialiste a decretat că această dată să poarte respectiva denumire în memoria victimelor grevei generale din orasul american Chicago.
Cu trecerea timpului, 1 Mai a fost adoptată de către majoritatea statelor lumii care au sărbătorit prin diverse manifestatii de amploare muncitorești, motiv pentru care sindicatele au convenit ca această zi să fie liberă. Nici România nu a facut exceptie, ziua muncii fiind sărbătorită pentru prima dată în anul 1890. Pe durata regimului comunist, autoritățile se ocupau de organizarea unor grandioase manifestatii. Majoritatea rom?nilor ?si aduc aminte ce ?nsemn? 1 Mai ?n perioada comunist?: c?ntecele adecvate si adaptate momentului, poezii despre partid, stegulete. Din recuzita obligatorie nu lipseau portrete cu el si ea, pancarte cu sloganuri de partid si nelipsitele aplauze ritmate pe diverse lozinci. Partea a doua a s?rb?torii era marcat? de serbarea c?mpeneasc? sau iesirea la iarb? verde. De fapt, aici avea loc petrecerea propriu-zis?, ?ntr-un cadru familial, cu traditionalii mititei si berea de rigoare. 1 Mai al ultimilor ani s-a ?mbog?tit cu noi valente. Am p?strat ideea de zi a muncii si iesirea la iarb? verde. Ast?zi nici un rom?n nu mai concepe s? nu aib? liber de 1 Mai, s? nu mearg? undeva cu familia sau cu prietenii. Doar e ziua muncii, pe care o sarbatorim ca atare: adic? ne-muncind.
Armindenii
?n traditia popular? ziua de 1 mai este numit? Armindeni. Ziua este dedicat? zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor sem?nate, viilor si livezilor. Ast?zi st?lpii portilor si caselor sunt ?mpodobite cu ramuri verzi, pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrug?toare ale spiritelor malefice. Ast?zi se procedeaz? la implantarea ?n curte, ?n mijlocul satului, la st?na de oi, ?n tarin?, a unei pr?jini ?nalte cu ramuri verzi ?n v?rf sau chiar a unui arbore ?ntreg ?mpodobit cu cununi de flori si spice de gr?u. Tot specific acestei zile este organizarea petrecerilor c?mpenes ti, la iarb? verde, la p?dure, unde se m?n?c? miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin, pentru schimbarea s?ngelui si ap?rarea oamenilor si vitelor de boli. Purtarea pelinului la p?l?rie, ?n s?n, ?n buzunare, ?mpodobirea ferestrelor si icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin, sem?narea primelor cuiburi de fasole si castraveti sunt tot practici specifice acestei zile. Dar, mai presus de toate, ?n aceast? zi nu trebuie s? lipseasc? de pe masa rom?nului vinul cu pelin.
