Stresul, boala secolului

Dac� v-ati �ngr�sat c�teva kilograme bune �n ultimele s�pt�m�ni f�r� s� fi m�ncat mai nimic, veti fi tentati s� dati vina pe v�rst�. �ns� principalul vinovat ar putea fi, �n realitate, stresul. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Printre cele mai stresate persoane se num�r� cei care lucreaz� ca profesori sau politisti, arat� un studiu realizat de Insitutului National de S�n�tate Mintal�.

Cercet�torii de la Universitatea Yale au descoperit c� femeile foarte stresate depun gr�simea �n jurul taliei (acesta este tipul cel mai d�unator pentru bolile de inim�). Oamenii de stiint� dau vina pe nivelul cortizolului, secretat �n momentele de tensiune, ca reactie de ap�rare a organismului. Acest hormon directioneaz� mai mult� gr�sime c�tre depozitele din partea abdominal�. Lucrurile stau la fel si �n cazul femeilor foarte slabe. Cercet�torii avertizeaz� c� degeaba �ncerc�m s� ne �nfomet�m. Numai sportul ne poate sc�pa de stres si de kilogramele �n plus. Recent, s-a descoperit c� organismul nostru reactioneaz� la stres la fel cum reactioneaz� si la o infectie – trimite celule s�-l apere. Problema e c�, �n timp ce toate aceste celule sunt concentrate �ntr-un punct, virusurile si bacteriile �si fac de cap. �n plus, un organism stresat se vindec� mai greu dec�t unul relaxat. Cercetatorii au demonstrat c� persoanelor care sunt implicate �ntr-un conflict le ia cu 60% mai mult timp s� li se vindece eventualele r�ni care le apar, fat� de c�t le-ar lua �ntr-o perioad� de liniste. O echip� de cercet�tori sugereaz� c�, atunci c�nd esti stresat, pragul de suportabilitate a durerii este mai mic. Acest lucru este valabil �n special pentru femei. De exemplu, femeile care sufer� cu inima se pl�ng mai mult de dureri �n piept atunci c�nd sunt stresate, �n comparatie cu b�rbatii cardiaci. Stresul foarte mare poate afecta concentrarea, luarea deciziilor si comportamentul. Prin urmare, cu c�t aveti mai multe griji care v� macin�, cu at�t cresc sansele s� provocati un accident. Cifrele arat� c� unul din cinci oameni sufer� de stres din cauza locului de munc�, iar peste o jum�tate de milion de persoane sunt nevoite s�-si ia liber p�n� �si rezolv� aceast� problem�. Profesorii, politistii, managerii si jurnalistii sunt printre cei mai predispusi la tulbur�ri psihice. Stresul, ritmul de viat� intens si amenint�rile pot provoca insomnii, depresii sau cosmaruri dar si tulbur�ri psihice. Acesta este cel putin rezultatul unor studii realizate de psihologii Insitutului National de S�n�tate Mintal�. Desi greu de crezut, persoanele publice si vedetele sunt cel mai putin afectate de stres. Mai greu este cu cei care au de v�ndut doar imaginea si �ncearc� s� compenseze inteligenta, explica psihologii. Pseudovedetele vor cu orice pret s� stea legate de televiziune si pot s� dezvolte o patologie a comunic�rii mimico- gestuale, ajung�nd si la gesturi caraghioase, mai spun specialistii. Stresul nui ocoleste nici pe manageri. „Orice persoan� aflat� �ntr-o pozitie de decizie este stresat� suplimentar, deoarece randamentul companiei depinde de deciziile pe care le ia. �n plus, exist� persoane care sunt avansate �n functie si care �si dau seama c� li s-au dat mai multe sarcini dec�t pot duce, put�nd face diferite tipuri de nevroze”, se arat� �n studiu. Printre cele mai stresate persoane se num�r� cei care lucreaz� ca profesori sau politisti. Primii sunt nevoiti s� se multumeasc� cu satisfactii profesionale mici, care dau nastere la frustr�ri si care, �n final, pot duce la depresii majore, �n timp ce, a doua categorie este nevoit� s� suporte presiunile lumii interlope. Profesorii si politistii nu sunt scutiti nici de afectiunile aparatului vocal. De aceleasi afectiuni sunt vizati si preotii, avocatii si telefonistele. Psihologii afirm� c� pauzele, sportul, plimb�rile, mersul la spectacole sau iesirile cu prietenii sunt �n masur� s� elibereze de stres. Deasemeni, cei care �si suprasolicit� aparatul vocal ar trebui s� renunte la fumat si s� nu neglijeze orele de somn, c�nd are loc repausul local si general. Ei trebuie s� reduc� vorbitul neprofesional, iar c�nd ajung acas� este bine s� evite certurile. Conform studiului, cei mai fericiti sunt cosmeticienii, preotii, florarii si frizerii, iar cei mai nefericiti sunt farmacistii juristii, functionarii. Studiul a demonstrat c� profesionistii „�n costum”, managerii sau intelectualii, sunt mai putin satisf�cuti de viata lor dec�t persoanele care aleg o carier� vocational�. Principalul motiv al nefericirii pare s� fie stresul.