Si capsunarii au falimentat!

Vasluienii care muncesc �n str�in�tate trimit tot mai putini bani �n tar�. Dac� �n perioadele de av�nt economic circa 100 milioane de euro intrau anual �n judet, �n prezent, transferurile bancare sunt lovite de o austeritate f�r� precedent. Pentru acest an, estim�rile arat� c� remiterile de valut� vor sc�dea la aproximativ 30 milioane de euro. Este un recul financiar imens, care deja �si face simtit� prezenta nefast� �n piat�. Consumul este �ntr-o vizibil� contractie, volumul facturilor nechitate creste lunar iar creditele restante, tot mai multe. Pe acest trend negativ, economia local� risc� s� se blocheze de tot, la cauzele deja stiute ad�ug�ndu-se si lipsa de lichidit�ti.

Familiile vasluiene care au rude �n str�in�tate nu se mai scald� �n miile de euro de odinioar�. Criza economiei europene, dublat� de un somaj galopant, au afectat �n primul r�nd segmentul imigrantilor. Cum era de asteptat, printre cei care s-au v�zut sacrificati la locul de munc� si cu veniturile reduse serios au fost si cet�- tenii rom�ni. Spania si Italia au pus punct oficial „deceniului de aur” al imigratiei, iar remiterile de valut� s-au diminuat vizibil. Dac� �n tar�, rom�nii au trimis de trei ori mai putini bani �n primele dou� luni din acest an, adic� 874 milioane de euro, vasluienii au ocolit si mai mult b�ncile. Sc�derea mai abrupt� a transferurilor de euro se explic� prin faptul c� majoritatea vasluienilor sunt �ncadrati �n constructii, unde c�derea cifrei de afaceri a fost f�r� precedent. Foarte multe persoane au r�mas f�r� slujbe si s-au v�zut nevoite s� apeleze la indemnizat ia de somaj. Din nefericire, vasluienii care au muncit „la negru” s-au v�zut descoperiti peste noapte si obligati s�-si consume din rezervele minime acumulate, p�n� la g�sirea unui nou loc de munc�. Pe l�ng� constructii, foarte multe persoane au fost nevoite s� lucreze �n menaj casnic sau �ngrijirea de persoane, piat� �n care oricum se c�stiga destul de modest. Mai mult, sunt destul de numeroase exemplele de familii de rom�ni care au apelat la �mprumuturi bancare �n statele de rezident� pentru a cump�ra o locuint� �n tar�. R�masi f�r� slujbe, acesti datornici se v�d �n imposibilitatea de a mai achita ratele asumate, iar disperarea creste de la o lun� la alta. La fel s-a �nt�mplat si cu unele familii care au cump�rat prin credite imobiliare apartamente �n t�rile de adoptie si s-au v�zut nevoite s� renunte la case, chiar dac� aveau pl�tite multe rate. O alt� cauz� a trasferurilor tot mai mici de valut� este si repatrierea multor familii, care nu au mai f�cut fat� cheltuielilor curente din t�rile europene.

Consumul pl�nge

Inevitabil, apatia financiar� a c�psunarilor s-a r�sfr�nt direct asupra consumului la nivel local. �n primul r�nd, magazinele de electrocasnice au simtit cel mai acut reculul valutar, v�nz�rile sc�z�nd constat, �nc� din anul trecut. Pe de alt� parte, consumul de alimente sa diminuat sever, de cele mai multe ori cup�r�turile reduc�ndu- se la strcitul necesar si la produsele cele mai ieftine. Nici �n pietele municipiilor vasluiene nu este mai mare veselie, iar serviciile de taximetrie traverseaz� una din cele mai negre perioade. Banii mai putini trimis i acas� se „reg�sesc” �n tot mai multe facturi neachitate si �n explozia alarmant� a creditelor restante. Cu alte cuvinte, „sacosele” de euro care �ntretineau �n bun� parte viata economic� a judetului s-au golit iar consecintele se v�d direct �n datele statistice oficiale tot mai sumbre. „�n str�in�- tate, dac� te aude c� esti rom�n, nu-ti deschide nimeni o us�. Eu am sotul plecat �n Spania si acolo patronilor le-a intrat �n cap c� e criz�, asa c� pl�tesc foarte putin. Si acolo sunt multe persoane care cump�r� de la magazine pe datorie. E r�u c� primim bani mai putini. Doar asa avem cu ce pl�ti datoriile, purt�m copiii la scoal� si mai f�cem o �mbun�- t�tirea �n cas�”, ne-a spus o vasluianc�.

Transferuri tot mai mici

Valoarea remiterilor de valut� de peste granit� au oscilat �n ultimii ani. �n perioadele prospere, sumele care ajungeau �n tar� se ridicau la circa 5,5 miliarde de euro anual. �n judetul Vaslui, cei peste 40.000 de vasluieni care muncesc �n spatiul comunitar virau la r�ndul lor aproximativ 100 de milioane anual. �n noile conditiile economice vitrege de la nivelul UE, transerurile de bani au sc�zut constant, p�n� la un minim de circa 30 milioane de euro. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, este de p�rere c� sumele care ajung �n judetul Vaslui sunt extrem de importante pentru economia local�. „Banii care vin �n tar� prin sistemul bancar sunt folositi �n consum. Familiile �ndreapt� sumele spre cheltuielile cotidiene de hran�, �mbr�c�minte, cump�rarea unor utilaje, asigurarea unor conditii decente copiilor etc. Asa cum str�inii translateaz� c�stigurile peste granit�, si valuta trimis� de rom�ni ajut� la echilibrarea balantei de pl�ti si �nt�reste rezerva valutar� a t�rii”, a explicat Ionel Constantin.